Pentru ce şi-a asumat Guvernul răspunderea
Mai este doar un an până la alegerile parlamentare, iar pentru a decide cine va ajunge în Parlament pentru alţi patru ani, trebuie să decidem acum modalitatea de votare. Legislaţia în vigoare prevede votul pe listă de partid.
Propunerea Guvernului
Luna trecută, Parlamentul a adoptat, prin varianta asumării răspunderii Guvernului, proiectul elaborat de Pro Democraţia şi PNL, cu un concept de vot uninominal mixt prin compensare. Acesta prevede alegerea a 280 de deputaţi autohtoni, patru din diaspora, 120 de senatori şi doi din diaspora. Se constituie 140 de colegii uninominale pentru deputaţi şi 60 pentru senatori, unde fiecare partid va înscrie câte un singur candidat. Candidaţii care obţin cele mai multe voturi în urma unui singur tur de scrutin devin parlamentari. Restul de 50% din mandate se redistribuie, în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid în parte. Pragul electoral rămâne la valoarea de 5 procente, însă şi formaţiunile mai mici au şanse să pătrundă în Parlament în cazul în care câştigă trei colegii în Senat sau şase în Camera Deputaţilor.
Avantajele sistemului propus de premierul Tăriceanu:
* Asigură reprezentarea majorităţii opţiunilor electoratului;
* Nu elimină partidele cu o pondere medie;
* Obligă partidele la selecţia riguroasă a candidaţilor;
* Acordă mandate şi diasporei.
Dezavantajele amintesc de actualul sistem politic:
* Guvernarea se poate face tot în coaliţie;
* Nu elimină controlul liderilor de partid asupra aleşilor;
* O parte dintre parlamentari pot fi aleşi pe listă;
* Sistemul de redistribuire ar putea fi neclar pentru electorat.
Ce vrea preşedintele Băsescu
Legea a fost contestată miercuri, 21 noiembrie, la Curtea Constituţională, de preşedintele Traian Băsescu. La referendumul de duminică, îndelung promovat, şeful statului propune un sistem de vot uninominal majoritar în două tururi de scrutin. Preşedintele nu a prezentat însă un proiect de lege concret, dar ? surpriză - susţine un proiect prezentat mai demult de PSD, respins deja de forul legislativ. Proiectul prevede obţinerea mandatelor exclusiv de către câştigătorii de colegii uninominale, aşa cum se aleg primarii. Un colegiu este câştigat în primul tur de către candidatul care a obţinut 50% plus 1 din voturi sau în al doilea tur de scrutin, unde se înfruntă primii doi clasaţi. Acest sistem nu are prevăzut un prag electoral. PD a anunţat că urmează să depună un proiect pe gustul preşedintelui, însă nu agreează proiectul PSD.
Despre proiectul Pro Democraţia, preşedintele consideră că ?El nu rezolvă problema curăţării clasei politice. Intră şi parlamentari care figurează pe o listă care este depusă de partide la BEC şi care niciodată nu va fi votată de electorat. Nu reformează clasa politică, permite, prin cele două rânduri de redistribuiri, să intre clientela politică din nou în Parlament.?
Avantajele sistemului lui Băsescu:
* Partidele sunt determinate să desemneze candidaţi credibili, eventual personalităţi locale;
* Ca atare, aleşii au o mai mare responsabilitate;
* Dispare candidatul trimis de la centru;
* Guvernul poate fi monocolor.
Dezavantaje:
* Opţiunile electoratului ar putea să se reflecte mult mai puţin în rândurile câştigătorilor de mandate;
* Favorizeaza partidele mari, poate genera bipolarizare;
* Instituie dictatura majorităţii, elimină vocea minorităţii;
* Procesul electoral implică costuri aproape duble.
Şi dacă electoratul nu este de acord cu preşedintele...
Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri seară la Cotroceni că, dacă românii nu se prezintă duminică la referendum sau dacă votează NU, atunci, din punctul de vedere al sistemului electoral, ?lucrurile vor rămâne aşa cum sunt?. ?Referendumul îi întreabă pe români dacă doresc introducerea votului uninominal sau rămânerea la sistemul actual sau sisteme intermediare, precum cele propuse de Guvern?, a spus Băsescu. El a mai declarat că dacă referendum va fi validat prin prezenţă, iar românii vor vota DA, ?atunci se va introduce votul uninominal?. ?Dacă vor vota NU sau dacă nu se vor prezenta, lucrurile vor rămâne aşa cum sunt?, a mai spus Băsescu, admiţând astfel că există o şansă ca varianta propusă de Guvern să fie promulgată. ?Un preşedinte nu poate să nu promulge o lege constituţională. Dacă varianta Executivului este constituţională, o promulg?. Până vineri seara, el mai declarase că, dacă referendumul va fi ratat, îl va repeta şi că, dacă la referendum se vor prezenta ?şapte milioane de români, dintre care şase milioane vor vota DA?, va convoca partidele la consultări pentru a lua o decizie.
O schimbare radicală, în viziunea unor analişti
Potrivit analiştilor, noul sistem de vot adoptat, fie că va fi în forma dorită de preşedinte, fie în forma dorită de Guvern, va modifica radical spectrul politic. Rolul partidelor în nominalizarea candidaţilor va creşte, candidaţii independenţi vor constitui o masă de până la 10% din mandate şi vor deveni obiect de negociere parlamentară. În plus, guvernarea unui singur partid va deveni mai frecventă, iar candidatul prezidenţial sprijinit de partidul aflat la guvernare va avea întreg spectrul politic împotriva lui. Popunerea PSD preluată de preşedinte oferă majorităţi foarte puternice, conducând la simplificarea câmpului politic până la bipartidism. Este sistemul care favorizeaza partidele mari, sacrificând reprezentarea pentru eficienţă.
Geoană spune DA, Iliescu spune BA
Fostul preşedinte Ion Iliescu spune că România nu este pregătită să treacă la sistemul de vot uninominal. Iliescu a declarat chiar că nu va merge să voteze la un referendum pe această temă. De asemenea, el este de părere că referendumul va bruia alegerile pentru Parlamentul European. ?Eu, personal, nu voi vota la referendum, şi îndemn chiar la boicotarea acestuia, pentru că vreau să ne concentrăm atenţia asupra alegerilor pentru Parlamentul European, care sunt foarte importante, pentru că ne consacră statutul de ţară membră a Uniunii Europene şi contează cum ne alegem membrii din Parlamentul European?, a motivat el.
De cealaltă parte a baricadei, Mircea Geoană a subliniat în repetate rânduri importanţa votului uninominal, o iniţiativă legislativă în acest sens fiind de altfel deja propusă de PSD, dar şi respinsă deja de Parlament. Pe scheletul acestei propuneri se bazează ideea de uninominal dorită de actualul şef al statului. Mircea Geoană consideră însă că Băsescu încearcă să atragă capital politic şi să şteargă cu buretele contribuţia social-democrată la acest important proiect. Dincolo de disputele cu preşedintele Băsescu şi cu preşedintele de onoare al PSD, Geoană votează DA.
PRM respinge categoric uninominalul
Partidul România Mare a contestat la Curtea Constituţională decretul preşedintelui Traian Băsescu referitor la organizarea referendumului privind introducerea votului uninominal. Conducerea PRM susţine că preşedintele a încălcat prevederile Constituţiei, prin faptul că nu a consultat Parlamentul în privinţa motivului pentru care a decretat referendumul. PRM susţine şi că preşedintele Băsescu a încălcat şi Legea privind organizarea referendumului, prin faptul că nu a stabilit o dată anume pentru referendum. De asemenea, Corneliu Vadim Tudor a anunţat vineri că formaţiunea pe care o conduce nu va participa la consultările post-referendum anunţate de şeful statului, motivând că Traian Băsescu nu este ?un partener viabil de dialog pentru oamenii din PRM?.
Nici Becali nu votează
Liderul PNG, Gigi Becali, a declarat că nu va vota la referendum pentru că este ?bătaia de joc? a preşedintelui Traian Băsescu. ?Ce să mă duc la bătaia de joc a lui Băsescu??, a întrebat Becali. El argumentează că organizarea referendumului este o problemă de imagine, iar şeful statului ştie foarte bine că nu va putea mobiliza 9 milioane de alegători la urne. El a adăugat că alegerea parlamentarilor, în condiţiile uninominalului, se va face pe ?şpagă şi pe mită?, iar oamenii de valoare care nu vor avea bani pentru campanie nu vor reuşi să acceadă în forul legislativ. ?Cei care au bani au să plătească şi au să ia voturile?, a spus Becali, adăugând că Parlamentul va fi mai ?pestriţ? decât în prezent. PNG ar fi avantajat de sistemul uninominal pentru că el, liderul formaţiunii, are bani să finanţeze campaniile electorale, însă ?nu e bine pentru România?.
Şereş nu se prezintă la referendum
Preşedintele Consiliului Executiv al PC, Codruţ Şereş, a declarat şi el că preşedintele are dreptul să invite oricând partidele la consultări, însă contează că legea prevede că referendumul este validat când se prezintă la vot şi votează jumătate plus unu dintre alegători. Biroul Politic al partidului va decide dacă PC va participa la discuţiile cu şeful statului şi cu ce mandat vor merge la întâlnire atunci când Băsescu va convoca partidele. ?Oricât ar dori însă preşedintele Traian Băsescu să ne convingă că soluţia propusă de el este cea corectă, eu am mari îndoieli faţă de sistemul de vot propus de el şi nu mă voi prezenta la referendum?, a adăugat Codruţ Şereş.
Ce spune legea, ce fac oamenii
Referendumul în România este pur consultativ şi, ca urmare, nu poate propune legiferarea. De fapt, aici nici nu este vorba despre un proiect de lege, ci despre un sistem electoral. ?Nu sistemul electoral pare să fie, până la urmă - ne-o sugerează campania - obiectul acestui referendum, ci reforma, schimbarea, transformarea radicală a clasei politice şi a partidelor politice?, declară Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia. ?În aceste condiţii, partidele politice vor acţiona în virtutea intereselor lor, oricare va fi rezultatul referendumului. Vor fi obligate eventual moral să ţină cont de validare. Nu vor fi niciodată obligate constituţional şi nici o curte constituţională din lume, deci nici cea românească nu le va putea obliga la acest lucru. Va fi însă un element suplimentar în conflictul politic dintre instituţii, dintre preşedinte şi parlament, spre exemplu, ceea ce nu ar fi deloc de dorit, pentru că anul acesta a fost un an foarte tensionat din acest punct de vedere.?
Votul în cifre şi procedura electorală
Pentru ca referendumul de duminică să fie validat, circa 9.150.000 de cetăţeni cu drept de vot ar trebui să se prezinte la urne. Numărul exact de voturi necesare pentru validare va putea fi cunoscut însă abia după încheierea votării şi centralizarea voturilor. Numărul total de alegători urcă la peste 18 milioane de români. Au fost înfiinţate 34.678 de secţii în întreaga ţară, câte 17.339 pentru fiecare proces de vot. La acestea se adaugă 190 de secţii organizate de Ministerul Afacerilor Externe (181) şi Ministerul Apărării (9). Pentru a evita confuzia între europarlamentare şi referendum, secţiile vor fi delimitate şi indicate corespunzător. Distincţia dintre acestea se face printr-un panou pe care va scrie RVU - referendum vot uninominal. Se poate vota în baza cărţilor de identitate, a buletinelor de identitate, a cărţilor provizorii de identitate şi a pasapoartelor. De asemenea, pentru studenţii care vot vota în campusurile universitare, este necesar şi carnetul de student.
Au fost tipărite 20.459.635 de buletine de vot şi timbre autocolante şi au fost realizate 87.615 ştampile cu menţiunea votat. 18.267.639 de români sunt înscrişi plus cinci cetăţeni comunitari care au cerut să-şi exprime opţiunea la alegerile pentru Parlamentul European. Ei pot vota numai pe liste suplimentare, pe baza unor adeverinţe obţinute de la Autoritatea Electorală Permanentă.
Ministerul de Interne menţine prevederea de la ultimul referendum: pentru evitarea fraudelor, nu se vor organiza secţii de votare în gări sau aerogări. Cei care nu vor vota la secţiile de pe raza de domiciliu vor fi condiţionaţi de completarea unei declaraţii pe proprie răspundere, unde se va specifica faptul că nu au mai votat în acelaşi scop.
Prezenţa la vot
Majoritatea sondajelor arată că alegerile se vor remarca prin absenteism. Referendumul pare să fi intrat într-un con de umbră, ca şi europarlamentarele. Cei mai neinformaţi dintre alegători se întreabă de ce vor din nou parlamentarii să îl debarce pe preşedinte... Deşi una dintre cele mai de durată teme publice, uninominalul nu a reuşit să stârnească atenţia celor direct interesaţi, oamenii ale căror voturi ar putea schimba ceva.
UPDATE Referendumul pentru uninominal a fost invalidat, deoarece nu s-a întrunit numărul legal de alegători care s-au prezentat la vot.
Ella Moroiu, Antena3.ro
