x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX

Fii alături de noi!

Emil Constantinescu: Fără o condamnare argumentată a ideologiei comuniste, aceasta poate reapărea sub diverse forme

de D.G.   •   20 Mar 2017   •   21:27
Emil Constantinescu: Fără o condamnare argumentată a ideologiei comuniste, aceasta poate reapărea sub diverse forme 817

Procesul comunismului este unul moral, "care nu s-a făcut şi nu sunt prea multe semne că este dorit" şi de aceea trebuie construit un proiect european şi mondial prin care să fie redată demnitatea victimelor şi familiilor lor măcar prin aflarea adevărului despre cei dispăruţi, a declarat luni fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, la o dezbatere pe această temă.

El a precizat că fără o condamnare serioasă şi argumentată a ideologiei comuniste, aceasta poate reapărea sub diverse forme.

"Fără o condamnare argumentată a ideologiei comuniste, ea poate reapărea, machiată puţin, fie sub forme violente - ca în Grecia, sub haine moderne - ca în Cehia, sau se poate recicla oricând într-un populism agresiv, care folosind slăbiciunile democraţiei să conducă la alte tipuri de regimuri autoritare şi represive. (...) Tăcerea cu care sunt acoperite crimele comunismului timp de aproape trei decenii de la prăbuşirea lui este dezamăgitoare şi nu de puţine ori ruşinoasă. Iată de ce e nevoie să construim cu un efort comun un proiect european şi mondial prin care să redăm demnitatea victimelor şi familiilor lor măcar prin aflarea adevărului despre cei dispăruţi", a punctat Constantinescu.

Fostul preşedinte a mai precizat că nu e suficient să fie condamnate doar crimele comunismului, ci trebuie deschisă o dezbatere serioasă pentru condamnarea ideologiei comuniste, care a permis instaurarea acestor regimuri "criminale".

"Din păcate, aici, UE a eşuat. Şi încercările prietenilor noştri polonezi şi ale altora de a obţine această condamnare a ideologiei comuniste a eşuat. Şi în Parlamentul European, şi în Comisia Europeană", a susţinut Constantinescu.

Pe de altă parte, a spus el, în multe din fostele ţări comuniste din Europa centrală şi de est a apărut un fenomen nou: "redistribuirea foştilor nomenclaturişti şi membri ai poliţiei politice şi ai urmaşilor lor, deveniţi oligarhi, în partide de dreapta".

"Această penetrare a vechilor comunişti şi a vechilor nomenclaturişti în partide aşa-zise de dreapta reprezintă cea mai cumplită lovitură pentru supravieţuitorii gulagurilor comuniste. După ce regimul comunist le-a furat viaţa şi libertatea, acum în democraţie le sunt furate şi idealurile care sunt vândute şi cumpărate la noile tarabe ale economiei de piaţă", a arătat Emil Constantinescu.

El a afirmat că, deşi Europa de sud-est a ieşit din comunism, "uşa a rămas întredeschisă".

"Dacă priveşti cu atenţie poţi găsi faţa crispată a naţional-comunismului, acum cu o nouă denumire, dar şi faţa nouă, atrăgătoare şi binedispusă a ultimei generaţii de nomenclaturişti şi membri ai serviciilor secrete comuniste, grupaţi în structuri mafiote, care domină prin corupţie noua economie de piaţă şi multe din structurile clasice ale democraţiei. Iată de ce trebuie să ne folosim, în aceste puţine momente care ne-au mai rămas, de prezenţa foştilor deţinuţi politici care au mai rămas printre noi, puţinii care mai supravieţuiesc şi de urmaşii lor oneşti, pentru că ei constituie reperul moral necesar pentru societăţile foste comuniste din estul Europei, dar şi pentru democraţiile occidentale marcate de numeroase derapaje de corupţie economică şi politică", a spus Constantinescu.

La rândul său, Markus Meckel (Berlin), ultimul ministru de externe al RDG, preşedintele Consiliului Fundaţiei Federale de Studiere a Comunismului în RDG, a relevat necesitatea înfiinţării unui muzeu al comunismului, care să arate conexiunile internaţionale ale acestuia, menţionând că trebuie demarată o cercetare europeană în această direcţie, activitate care necesită fonduri europene.

Jonila Godole (Tirana), director executiv la Institutul pentru Democraţie, Media şi Cultură, a spus că societatea albaneză, la 27 de ani de la eliberare, preferă "amnezia".

"La fel ca în România, nomenclatura s-a transformat în marii democraţi, iar aceste elite sunt interesate să aibă un cuvânt de spus, iar adevărurile istorice să fie ţinute sub obroc. Antevorbitorii mei au punctat foarte bine că în aceste societăţi post-totalitare lipsa de democraţie poate să ducă la nostalgie. Noi nu am avut până acum nicio posibilitate să ne confruntăm cu dosarele, cu trecutul nostru. La un moment dat, deşi societatea a dorit acest lucru, factorul politic l-a oprit. În Albania, dacă o privim ca pe un corp, ţara are 700 de buncăre din oţel, şi au fost construite ca să ne apere de duşmanii cei răi", a afirmat Jonila Godole.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Konrad Adenauer (KAS), în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a organizat dezbaterea ''Cunoaşterea trecutului totalitar comunist''. De la interes la dezinteres şi retur, care urmăreşte să aducă în atenţia publicului măsurile adoptate de ţările fost comuniste în vederea cunoaşterii trecutului lor totalitar.

Manifestarea a fost prilejuită de găzduirea în sălile expoziţionale ale Bibliotecii Naţionale a expoziţiei foto-documentare Comunismul în România.

Evenimentul a fost moderat de preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda.

Sursă: Agerpres
sati