Nu trebuie decât
să ieşim din casă pentru a constata cât de poluat este
Bucureştiul. Dacă până acum doar bănuiam că am avea cea
mai poluată capitală a Uniunii Europene, în prezent a devenit
oficial. Conform celui mai recent top, Bucureştiul ocupă primul loc
în rândul oraşelor poluate din Uniunea Europeană,
depăşind Sofia, Atena sau Roma, a declarat, joi, directorul
executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bucureşti,
Adrian Catrina.
Interesant este că topul se bazează pe date adunate
în anul 2005, cele colectate ulterior nefiind încă
procesate pentru a putea fi alcătuit un nou clasament. Putem doar să
ne închipuim la ce grad de poluare a ajuns Capitala în
acest moment, având în vedere numărul uriaş de
autoturisme care circulă pe străzile Bucureştiului.
De fapt, nu e
nevoie să ne închipuim. La o simplă „plimbare” cu
bicicleta ne putem literalmente asfixia. Dacă scăpăm de această
perspectivă sumbră şi ajungem acasă, vom constata că avem
hainele, părul şi faţa negre de praf şi funingine, de parcă am
fi coborât pe un şemineu.
Probabil că, în curând,
vom umbla pe străzile Capitalei cu măşti, precum chinezii, dacă
nu se trezeşte simţul civic în noi şi nu renunţăm la
comoditatea de a merge la muncă cu automobilul personal. În
aceste condiţii, Bucureştiul a devenit primul oraş din România
care a fost dotat cu o reţea de monitorizare a calităţii aerului.
Aceasta este alcătuită din opt staţii fixe de monitorizare, trei
dintre ele menite să înregistreze posibilele poluări
provenite din mediul industrial, două de la traficul rutier şi alte
trei fiind staţii "de fond". Staţiile măsoară
nivelurile de noxe, de oxizi de sulf, de ozon şi monoxid de carbon,
dar pot da date şi despre cantitatea de praf sau plumb din aer.
Potrivit datelor colectate de staţiile de monitorizare, principala
sursă de poluare a Capitalei o reprezintă traficul rutier,
responsabil pentru circa 70 la sută din impurităţile din aer.
Centralele electrotermice, industria, şantierele de construcţie şi
unele instalaţii de încălzire a locuinţelor particulare
ocupă, în ordine, următoarele patru locuri ale clasamentului.
Adrian Catrina a declarat că, în Bucureşti, nivelul maxim
admis de poluare cu noxe şi praf este depăşit frecvent, existând
însă şi cazuri în care nivelurile măsurate impun chiar
măsuri urgente, depăşind pragul de alertă reprezentat de dublul
nivelului maxim admis.
Conform acestuia, la 11 martie 2008, între
orele 21.00 şi 23.00, staţia de monitorizare din Drumul Taberei a
indicat o cantitate medie de peste 400 de picograme de dioxid de azot
pe metrul cub de aer, cu un vârf de 501, unde valoarea maximă
admisă prin lege este de 200, iar pragul de alertă este de 400.
"Conform legii, în atare situaţii trebuie anunţate de
urgenţă autorităţile locale care să ia măsuri de revenire la
normal într-un interval de maximum trei zile. Am notificat
Primăria Capitalei, însă ni s-a răspuns că fenomentul nu a
avut întinderea prevăzută de lege pentru a justifica
intervenţia de urgenţă", a declarat Catrina.
Având în
vedere calitatea precară a aerului din Capitală, APM Bucureşti a
demarat un program prin care vor fi luate măsuri de scădere a
nivelului de poluare.
Autoritatea de mediu propune măsuri privind
îmbunătăţirea condiţiilor de trafic, dar are în
vedere şi combaterea celorlalte surse de poluare.
Planul detaliat de
măsuri propuse în acest sens de APM Bucureşti este în
dezbatere publică, o formă finală a actului urmând să fie
definitivată la începutul lunii mai.
Antena3.ro
