Antena 3 CNN Actualitate Generalul român Sorin Cîrstea, comandantul PSYOPS în Afganistan, avertiza încă din 2016 cu privire la retragerea trupelor

Generalul român Sorin Cîrstea, comandantul PSYOPS în Afganistan, avertiza încă din 2016 cu privire la retragerea trupelor

Generalul român Sorin Cîrstea, comandantul PSYOPS în Afganistan, medaliat de preşedintele Tariq Shah Bahrami în anul 2017, avertiza încă din anul 2016 asupra pericolului reprezentat de retragerea trupelor.

Generalul român Sorin Cîrstea, comandantul PSYOPS în Afganistan, avertiza încă din 2016 cu privire la retragerea trupelor
Sursa foto: Facebook | Nicolae Ionel Ciucă
de Georgiana Adam    |    17 Aug 2021   •   16:32

Generalul Sorin Cîrstea, comandantul Combined Joint Psychological Operations Task Force (PSYOPS) din cadrul misiunii Resolute Support în Afganistan, avertiza încă din anul 2016 asupra pericolului reprezentat de retragerea rapidă a trupelor.

"Dacă retragerea va fi făcută în grabă, fără un plan bazat pe condiții îndeplinite și nu pe un calendar de timp, vom asista la o situație similară Irakului, deoarece luptele interne vor fi reluate", declara generalul Sorin Cîrstea pentru Q Magazine, în urmă cu 5 ani.

În interviul din 2016, generalul Sorin Cîrstea a făcut un bilanţ al intervenţiei trupelor NATO în Afganistan în care arăta progresele făcute în această ţară, însă avertiza că este nevoie de cel puţin două generaţii care să trăiască în stabilitate şi în condiţii democratice pentru a trece de la o identitate tribală la una naţională.

"Eu fac parte din categoria celor care cred că intervenția nu a fost un eșec și că au fost făcuți pași importanți pentru poporul afgan. Pe durata regimului taliban, Afganistanul era o țară cu un nivel foarte scăzut de alfabetizare, prin urmare, ușor de manipulat. La acea vreme exista un singur post de radio care emitea un program format din ceremonii religioase și reguli pe care populația civilă trebuia să le respecte.

Practic a fost primul și probabil singurul post de radio unde nu puteai auzi muzică. După 2001 putem vorbi despre o dezvoltare fantastică a mass-media în această țară. În prezent vorbim de peste 75 de televiziuni și peste 175 radiouri comerciale.

Un milion de elevi învățau pe vremea talibanilor doar Islamul, însă în prezent vorbim de peste 10 milioane de copii care sunt în școală, în diverse trepte, vorbim de 3,3 milioane de fete care urmează o formă de învățământ. De asemenea, vorbim de tribunale, de femei în Parlament, de acces la serviciul medical și exemplele pot continua.

Noțiunea de cetățean afgan este una deosebit de vagă pentru o societate în care afilierile la grupuri etnice, clanuri și triburi primează. În anii ’90, unu din șase afgani era refugiat ca urmare a războiului afgano-sovietic și, ulterior, a războiului civil dintre diferite facțiuni mujahedine. Vorbim în acest moment despre generații care s-au născut în taberele de refugiați și acum se văd pe teritoriul unei țări care le este străină. Este nevoie de cel puțin două generații care să crească pe teritoriul Afganistanului și să aibă un guvern stabil pentru a se sedimenta sentimentul de apartenență națională. De asemenea, există un nivel mare al corupției, fenomen care trebuie înțeles într-un context care diferă fundamental de ceea ce înțelegem noi. Spre exemplu: acolo un soldat primește salariu, iar un procent din el îl dă superiorului. Cum justifică soldatul că nu există corupție: Cel care are grijă de mine pe câmpul de luptă este locotenentul, prin urmare merită banii aceștia!.

Există trafic de armament, trafic de droguri. Nu trebuie să uităm că și Pakistanul se confruntă cu fenomenul terorist în zona tribală din vestul țării. Aici, o mare parte din insurgenții talibani, dar și membrii unor grupări teroriste, și-au găsit adăpostul pentru ca apoi să lanseze atacuri pe teritoriul Afganistanului. Sunt încă foarte multe probleme care își vor găsi, poate, o rezolvare în foarte mulți ani de acum încolo. Dacă retragerea va fi făcută în grabă, fără un plan bazat pe condiții îndeplinite și nu pe un calendar de timp, vom asista la o situație similară Irakului, deoarece luptele interne vor fi reluate", spunea generalul Sorin Cîrstea.

În ciuda vieților omenești pierdute și a sumelor astronomice cheltuite pentru acest conflict, lumea a rămas pur și simplu șocată văzând că 300.000 de militari și polițiști afgani, pregătiți și dotați de aliați, au dispărut peste noapte.

"Ofițerii de informații americani au avertizat Pentagonul că regimul taliban va cuceri puterea, însă predicțiile lor au fost ca acest fapt se va întâmpla într-un an-doi, apoi au avansat un termen de șase luni, pentru ca, iată, să vedem că a fost nevoie de o singură zi pentru căderea Kabulului, capitala afgană", a declarat fostul ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu, într-o intervenție la Antena 3, în această dimineață.

×
Subiecte în articol: Afganistan
Parteneri
Pensia pe care o va avea Klaus Iohannis după 42 de ani de muncă
x close