În România, maidanezii fac "turism canin"

Câinii fără stăpân grevează, anual, bugetele primăriilor de sute de mii de lei, în condiţiile în care ?iubitorii de animale? nu se înghesuie să adopte patrupedele, în număr din ce în ce mai mare, de la un an la altul. Doar 2 - 3% dintre câinii aflaţi în adăposturi sunt adoptaţi. Prin urmare, unele comunităţi au decis să îi omoare imediat după ce au fost prinşi, pentru a face economii şi a asigura, în acelaşi timp, securitatea cetăţenilor. Alte autorităţi locale au ţinut câinii două săptămâni în adăposturi şi au recurs la metoda extremă, în majoritatea cazurilor, când patrupedele nu au fost adoptate. Chiar dacă medicii veterinari consideră că singura metodă care dă rezultate în privinţa câinilor comunitari este sterilizarea lor, urmată de returnarea în teritoriu, procedura s-a dovedit a fi prea costisitoare.

În Sibiu, nu a fost adoptat niciun câine comunitar, în cei câţiva ani de existenţă a adăpostului canin. Prin urmare, toţi au fost omorâţi, după 14 zile de găzduire. Constrânse între nevoia de siguranţă a cetăţenilor şi protestele asociaţiilor de protecţie a animalelor, unele autorităţi locale au lansat ?turismul canin?. Un exemplu grăitor se găseşte în judeţul Olt, deşi practica este tot mai răspândită. Programul de sterilizare a câinilor comunitari din municipiul Târgu-Jiu nu poate fi aplicat, din cauza spaţiilor necorespunzătoare, neautorizate pentru adăpostirea acestor animale. Prin urmare, patrupedele sunt încărcate în maşini de angajaţii Direcţiei de Servicii Comunale (DSC) şi duse fie în Defileul Jiului, aproape de Petroşani, fie spre Râmnicu Vâlcea ori spre alte oraşe, unde sunt lăsate în libertate. Nici edilii localităţilor ?gazdă? nu se lasă mai prejos şi, după un timp, care depinde de durata capturării lor de către hingheri, câinii sunt încărcaţi în maşini şi duşi înapoi de unde au venit.

Rompres