Jurnaliștii Antena 3 CNN au stat de vorbă cu românca a cărei case a fost percheziționată de polițiștii olandezi în dosarul furtului aurului dacic de la muzeul Drents din Assen. Femeia povestește cum, deși nu are calitatea de suspect, anchetatorii i-au umblat ore la rând prin lucruri și i-au confiscat mașinile, telefoanele și alte obiecte din locuință.
Româncă stabilită în Olanda: Au făcut totul vraiște.
Reporter: V-au spus ce caută?
- Nu, și mi-au spus și că nu sunt suspectă, de nenumărate ori, dar că au mandat să caute. Prietenul meu crede că dacă ne-ar fi spus că suntem suspecți și s-ar fi dovedit că nu suntem, am fi putut să-i dăm în judecată și să ne plătească daune. Și pentru că nu au nicio siguranță, au spus că nu suntem suspecți. Și atunci, de ce faci toată debandada asta, dacă eu nu sunt suspectă?
- La ce oră au venit?
- La 21:00, erau cred că 30, peste tot în bloc, nu doar la mine la ușă. Am auzit la ușă bătăi, m-am dus, am deschis. „Bună seara, suntem de la poliție”, zic da, „avem câteva întrebări” si mi-a dat o poză cu unul dintre suspecți. M-au întreb dacă îl cunosc pe băiat și dacă l-am văzut. I-am zis că nu l-am văzut, că eu plec la muncă, vin seara, pe cine să văd? Îmi cunosc numai vecinii. Au intrat aici, m-au întrebat cu cine locuiesc, le-am spus că cu soțul meu, de 5 ani. Au întrebat de unde sunt, i-am spus că din România, au zis „mulțumim” și au plecat. (...)
Apoi au venit iar la ușă, am deschis, au intrat. Am venit cu ei în sufragerie, mi-au spus să las telefonul pe masă și să iau loc pe canapea, unde am stat o oră și jumătate, până au venit 30 de persoane cu serviete. S-au instalat la masă și și-au desfăcut laptopurile. Au spus că au mandat să controleze, dar că nu sunt suspectă. Le-am zis că bine, stau și aștept.
-V-au arătat mandatul?
-Da, dar era în olandeză, practic eu nu am înțeles nimic, dar soțul a înțeles. A zis că era mandat.
-Nominal?
-Asta nu știu.
-Apărea numele dumneavoastră?
-Nu.
-Ți-au spus ce caută? Ori te=au întrebat ce ai făcut pe 25 ianuarie, pe 26?
-Da, m-au întrebat ce am făcut în urmă cu o săptămână și le-am spus că am fost la muncă, m-am oprit la magazin și atât. M-au întrebat și de prietenul meu și le-am spus că are același program ca mine, doar că eu ajung mai devreme, el vine direct la ora mesei.
-Doar la tine au făcut percheziții sau și la vecini?
-Doar la mine, pentru că toți ceilalți vecini sunt olandezi.
-Crezi că e legat de cetățenia ta?
-Da, că altfel nu-mi explic. Adică dacă nu sunt suspectă, n-am făcut nimic, de ce veniți și-mi devastați casa. Pentru ce?
-Cu ce au plecat de aici?
-Nu știu exact toate lucrurile. Doar de ieri au început să-mi pun toate la punct și să văd ce lipsește. Pentru că nu mi-au arătat, nu mi-au lăsat nici măcar o listă cu ce au confiscat. Mi-au spus că o să ne trimită, dar n-am primit nimic la momentul de față. Știu ce mi-au luat vizibil. Adică mi-au luat mașina și a mea, și a soțului, telefoanele, ceasul meu. Au lăsat un laptop, de unde am putut să scriu cuiva pentru că a doua zi nu aveam nimic în casă. La muncă nu pot să mă duc că nu am mașină, muncesc la distanță, suntem într-o situație grea. Le-am cerut săîmi dea câteva zile să văd ce pot să fac.
-Cam cât au durat perchezițiile la tine?
-Până pe la 4:00 - 5:00, pentru că au luat efectiv tot la rând. Prima dată au controlat dormitorul, dulapul meu cu haine, toate scoase afară și aruncate, împinse până au rupt spatele la dulap. După ne-au mutat de pe canapea în dormitor și acolo am văzut că nu mai avem lenjerie pe pat, au luat-o. Când au terminat ne-au anunțat și aia a fost, la revedere.
Ştiri video recomandate
