Ion Cristoiu: Măsurile anunțate de Guvern sunt tăieri în genul cârpelii

de Laura Dinu    |    09 Feb 2021   •   15:25
Ion Cristoiu: Măsurile anunțate de Guvern sunt tăieri în genul cârpelii hepta

Ion Cristoiu este de părere măsurile de tăiere anunțate de Guvernul Cîțu sunt unele ”în genul cârpelii, greu de presupus că vor avea un impact pozitiv”.

”Florin Cîțu, premier din partea PNL, și Ludovic Orban, președintele PNL și președintele Camerei Deputaților, au ținut succesiv conferințe de presă consacrate, printre altele, proiectului de Buget pe 2021. De la Florin Cîțu am aflat că proiectul n-a fost trimis la Parlament, așa cum se angajase Coaliția la investirea noului Guvern, în 23 decembrie 2020. Judecând după etapele obligatorii prin care trebuie să treacă Proiectul înainte de a ajunge în Parlament, nu cred că-l vom vedea prea curând pus în dezbaterea deputaților și senatorilor. Deocamdată, Florin Cîțu merge cu Proiectul la Comisia Europeană, pentru a primi aprobările cerute de primirea banilor. Comisia a avertizat statele membre că nu vor fi dați bani decât pentru recuperarea pierderilor produse de Pandemie.

Prin Florin Cîțu și Ludovic Orban, noua Guvernare a anunțat un număr însemnat de reduceri ale cheltuielilor. Spicuim dintre acestea:

  • Voucherele de vacanță nu se emit anul acesta.
  • Sporul COVID de 30% acordat prefecturilor nu se va mai plăti odată cu adoptarea bugetului de stat.
  • Sporurile bugetarilor ar putea fi plafonate la 20%.
  • Se analizează și eliminarea indemnizației de hrană pentru bugetari sau diminuarea acesteia.
  • Se renunță la gratuitatea totală a studenților în călătoriile pe CFR.

La acest anunț, Marcel Ciolacu, președintele PSD, a reacționat violent pe Facebook:

„În campania electorală au promis lapte și miere, v-au mințit! Astăzi au dat drumul austerității”.

Marcel Ciolacu e liderul principalului partid de Opoziție. Acuzația cu austeritatea pare a fi venit de la un partener de guvernare al Coaliției. Pentru că așa cum se înțelege din postare, PNL și USRP-LUS sunt puse la zid, pentru că în campanie au avut un program iar acum, după ce-au ajuns la putere, au adoptat și vor pune în practică un alt program:
Cel al austerității.
Asta ar însemna că reducerile anunțate de Guvern fac parte dintr-un Program, expresie a unei viziuni coerente asupra României de azi.

În mai multe rânduri, vorbind despre ceea ce eu am numit Revoluția cheltuielilor fără rost, am invocat momentul din Istoria României, cel în care Guvernul PNL, condus de Dimitrie Sturza, a reușit salvarea țării de la falimentul guvernelor Conservatoare prin aplicarea Programului alcătuit de finanțistul Emil Costinescu sub sloganul Să punem capăt cheltuielilor nesăbuite! Concret, Guvernul Liberal a prezentat în Parlament pe 26 martie 1901 Proiectul de Lege asupra măsurilor reclamate de echilibrarea Bugetului Statului. Documentul a fost votat cu 101 voturi pentru şi unul contra din 102 votanţi.

Măsurile de austeritate sau, cum spune guvernul – de economii – sunt înfricoşătoare: suprimări masive de posturi din administrație; reducerea salariilor bugetarilor pe o scară progresivă începând cu 2% şi terminând cu 20% (toate lefurile de peste 800 de lei sunt micşorate cu 20%). La o leafă de 50 de lei reducerea a fost de un leu; reducerea (tot progresivă) a pensiilor; diminuarea indemnizației zilnice a parlamentarilor de la 25 la 20 de lei (parlamentarii Opoziţiei au propus reducerea până la 15 lei).

Adăugate unor mici creşteri de impozite (pe proprietăţi imobiliare urbane şi rurale cu 0,5%), măsurile luate de guvernul D.A. Sturdza au rezolvat într-un an cea mai gravă criză financiară din istoria ţării.

Ecoul acestor măsuri se regăsește și în opera lui Caragiale, de la un capăt la altul populată de funcționari publici.
Să luăm de pildă proza Art. 214.

Tarsiţa Popescu, o mahalagioaică agresivă, dintre cele care stârneau nevoia lui Caragiale de a fi crud cu personajele sale, îşi aduce băiatul, Lae Popescu, la avocat, pentru a-l divorţa de juna Acrivița.
Printre altele, junele aduce şi acest argument în favoarea divorţului:

„Nu-mi mai dă mâna pentru ca să ţin nevastă fără zestre; mai ales că a fost o nenorocire acu, cu ocazia bugetului, care am devenit suprimat pe întâi aprilie”.

Art. 214 a apărut în două numere consecutive ale Moftului român (din 8 aprilie 1901 şi 15 aprilie 1901).
Ce vrea să spună tânărul Lae prin „mai ales că a fost o nenorocire acu, cu ocazia bugetului, care am devenit suprimat pe întâi aprilie”?

Primim răspunsul din dialogul care urmează imediat între avocat şi Tarsiţa Popescu:

Avocatul – Şi ce salariu aveaţi?
Cucoana– Marea cu sarea! Avea şi el o sută cincizeci de lei pe lună… şi l-a suplimatără, cu o sută cincizeci de lei a lui o să se procopsească Statul!”

Până la 1 aprilie 1901, fiul mamei sale fusese funcţionar. Nu prea mare, dar nici prea mic, dacă ne gândim la banii pe care-i primea. De la 1 aprilie 1901, el a fost suprimat, altfel spus, dat afară din slujbă prin reducerea postului din schemă. De ce de la 1 aprilie 1901?
Pentru că, sub domnia lui Carol I, de la 1 aprilie, şi nu de la 1 ianuarie, începea anul bugetar. Astfel că Legea Bugetului se dezbătea în martie a fiecărui an, şi nu în decembrie.
Funcționarul public, Lae Popescu e victima Legii bugetului din 26 martie 1901.

Sunt măsurile anunțate de Florin Cîțu pentru 2021 expresia unei voințe de a pune capăt cheltuielilor nesăbuite?
Evident, nu.

Sunt ceea ce s-ar numi tăieri de ici-colo, fără o viziune, fără un Program, pentru ca România să se încadreze în deficitul de 7,1%. Tăierile nu dau curs unei voințe proprii. Ele sunt făcute pentru că așa ne cere Comisia Europeană. O spune Ludovic Orban la Conferința de presă:

Reporter: Ne puteți spune dacă ați analizat mai multe soluții pentru a menține deficitul, acea țintă de 7,1. Ce soluții ați identificat și în ce formă vor fi ele implementate în perioada următoare?
Ludovic Orban: (…) Sigur că s-au discutat liniile mari ale construcției bugetare și am discutat și anumite măsuri pentru restrângerea cheltuielilor, pentru că aici trebuie să fim foarte corecți. Atât Comisia Europeană cât și agențiile de rating urmăresc nu numai atingerea deficitului pe care l-am negociat și urmăresc și evoluția deficitului structural.”

E limpede că totul a pornit de la strigătul Aoleu! Trebuie să ne încadrăm în deficitul de 7,1%! Pentru asta trebuie să reducem cheltuielile. Păi cum să le reducem? Tăind ici-colo, acolo unde nu credem că se va face scandal, dar mai ales acolo unde sunt de acord partenerii de Coaliție. Necesitatea unei viziuni asupra cheltuielilor bugetare vine și din faptul că tăierile nu trebuie făcute fără rost, după principiul:

Am ajuns deja cu deficitul de la 10%, la 8%, Mai avem nevoie de 1%. Să vedem cum și de unde să mai tăiem pentru a mai scoate 1%. Că e așa se vede din teama guvernanților de a recunoaște că sunt măsuri de austeritate. Ludovic Orban a mers până acolo cu falsificarea măsurilor încât a respins termenul de tăieri, zicând că e vorba de reduceri.

A spune în aceste condiții că măsurile anunțate de Guvern fac parte din Programul de austeritate înseamnă a aduce un elogiu Coaliției de Guvernare, pentru că a trecut la aplicarea în practică a sloganului Să punem capăt cheltuielilor nesăbuite!

Când măsurile sunt expresia unei voințe politice ele produc în realitate efecte benefice.
În cazul de față sunt măsuri de tăiere în genul cârpelii.
Greu de presupus că ele vor avea un efect pozitiv”, scrie Ion Cristoiu pe blogul personal

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close