Istoria etnicilor din România. Comunitatea ucraineană, de peste şapte secole în ţara noastră

de M.Z.    |    01 Dec 2014   •   14:17
Peste 52.000 de suflete care trăiesc şi simt româneşte sărbătoresc astăzi Ziua Naţională, alături de români. Este vorba despre comunitatea de ucraineni, venită pe teritoriul României în urmă cu peste şapte secole. 
 
O comunitate numeroasă se regăseşte la Poienile de Sub Munte, în Maramureş. Acolo, din cele peste 10.000 de suflete, 9.800 sunt ucrainieni, dar trăiesc împreună în bună înţelegere de secole. 
 
De 1 Decembrie, pentru toţi este de sărbătoare şi se adună la biserica de lemn construită de ucrainiei în secolul al XVI-lea. La fel se întâmplă şi la Valea Vişeului, acolo unde dragostea pentru meleagurile româneşti este păstrată prin operele unui poet ucrainian.
 
Puţini ştiu că artişti precum Anna Lesko, care fac parte din această comunitate, au venit în România şi au cunoscut succesul aici. 
 
În Maramureş, acolo unde sunt cei mai mulţi ucrainieni, cultura şi tradiţiile româneşti sunt încă vii, prin operele poeţilor ucrainieni care pun în valoare frumuseţile României.
 
Primii ucrainieni au venit în Romania între secolele al XIV-lea şi al XV-lea. Şi-au format comunităţi numeroase mai cu seamă în Moldova şi în Maramureş. Unii istorici spun însă că prezenţa populaţiei ucrainene pe meleagurile noastre ar fi chiar mai veche. 
 
Undeva în Maramureş, locul considerat întotdeauna un paşnic mozaic etnic, este localitatea Poianele de Sub Munte. Acolo, din cele 10.000 de suflete, doar 200 şi ceva sunt români. Restul sunt ucrainieni. 
 
La zi de sărbătoare, cu toţii se adună la biserica de lemn din comună, o bijuterie a arhitecturii maramureşene şi cea mai veche biserică de lemn ucraineană din România. 
 
Tot în Maramureş, la doar 17 kilometri de centrul Europei este şi Valea Vişeului, o aşezare cu doar 1650 de locuitori. Sătenii vorbesc în ucraineană pentru că mai sunt doar câteva familii de români. Cu toate acestea, cultura românească este păstrată vie prin operele unui poet. Poetul ucrainean al maramureşenilor, Havrelo Iurievici Klempus.
 
Parte din opera lui Havrelo Klempus este păstrată şi astăzi cu sfinţenie, de fiul său, cel care a reuşit să-i transforme şi locuinţa în casă memorială. A amenajat un interior ţărănesc în stilul mijlocului de secol XX, cu costume populare dar mai ales cărţi vechi. 
 
Învăţământul în limba ucraineană în România are o istorie destul de lungă. După reforma învăţământului public din 1948, în zonele unde ucrainenii erau majoritari, s-a introdus învăţământ general obligatoriu în limba maternă. În România există o singură şcoală cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean Şevcenko din Sighetu Marmaţiei.  
 
Românii care trăiesc în mijlocul comunităţilor de ucraineni spun că sunt firi vesele şi prietenoase. La petreceri sunt primii, iar festivalurile organizate de ei sunt o dovadă.  

 

x close