Istoria etnicilor din România. Evreii au dat personalităţi marcante României

de M.Z.    |    01 Dec 2014   •   14:53
Au venit cu romanii, au trăit cu dacii, au meşterit pentru domnitori şi voievozi, au luptat şi suferit ca români. Istoria evreilor din România este strâns legată de istoria ţării noastre. Au venit în număr mare în Evul Mediu, iar în perioada interbelică, evreii din România depăşeau 700.000. Acum comunitatea evreiască abia mai numără 8.000 de persoane. Ei au păstrat limba, obiceiurile, cultura românească, au publicat ziare, reviste şi cărţi în limba română. Evreii au dat personalităţi marcante României. Este suficient să vă spunem Maia Morgenstern sau Aleandru Elias.  
 
Evreii sunt unul dintre puţinele popoare antice care au reuşit să supravieţuiască de-a lungul istoriei. Au fost prezenţi în majoritatea evenimentelor economice, culturale sau sociale din cursul evoluţiei omenirii din spaţiul nostru geografic.
 
Evreii au început să vină în număr mare în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Majoritatea erau meseriaşi - croitori, pantofari sau tâmplari. 
 
Evreii din România au luptat pentru dreptul lor de a fi cetăţeni ai acestei patrii şi au contribuit la momente importante din a istoria poporului român, au luptat în Războiul de Independenţă şi în Primul Război Mondial. Unii au căzut pe câmpul de luptă pentru a apăra Romania. 
 
În 1926, populaţia evreiască de la noi număra aproape 800.000 de persoane. 
Au trăit după legea românească, dar şi după obiceiurile lor. 
 
Cel mai important obiect folosit la Hanukkah este Menorah, sfeşnicul cu opt braţe. În mijlocul lor, puţin mai înaltă, se află Shamash, candela sfântă. În prima noapte de Hanukkah, se aprinde prima data lumânarea din centru, iar cu ajutorul acesteia se aprind celelalte. La această sărbătoare, care ţine opt zile, se rostesc rugăciuni, se cântă colinde şi se dau copiilor mici cadouri, bănuţi, dulciuri, alune sau nuci. 
 
Nunta la evrei este un alt moment important. 
 
Împărţiţi au fost şi românii când a venit vorba despre evrei. În iunie 1941, Iaşiul a fost martorul unui măcel. Mii de evrei au fost ucişi din ordinul Regimului Antonescu, în curtea Chesturii. 
 
Peste noapte, cei rămaşi în viaţă au fost îmbarcaţi în două trenuri de vite, rămase în memorie ca „trenurile morţii". În total, au murit, conform istoricilor, aproape 14.000 de evrei. Un episod din istoria românească elucidat de specialişti, dar încă o rană deschisă. Totuşi, România a ştiut să arate că poate fi acasă şi pentru evrei.

 

Parteneri
x close