Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat, marţi, aviz pozitiv propunerii ministrului Justiţiei de numire a lui Marius-Ionel Ştefan pentru funcţia de procuror şef adjunct al DNA, cu cinci voturi "pentru" şi un vot "împotrivă". În schimb, Marinela Mincă a primit aviz negativ - un vot "pentru" şi cinci "împotrivă" - pentru ocuparea unui al doilea post de procuror şef adjunct al DNA, notează Agerpres.
În timpul interviului susţinut la CSM, Marinela Mincă a fost întrebată de unul dintre membrii Secţiei, Claudiu Sandu, dacă apreciază că deciziile Curţii Constituţionale pe prescripţie au creat "un risc sistemic de impunitate în Justiţia din România".
"Din păcate, opinia mea nu contează, pentru că jurisprudenţa a arătat altceva. Este o problemă cu aceste decizii. La noi, instituţia prescripţiei este trecută în partea specială a Codului penal. Deci, este o instituţie de drept penal. Potrivit Constituţiei, este susceptibilă a fi aplicată legea penală mai favorabilă. Tot potrivit Constituţiei, în caz de neconcordanţă între tratatele internaţionale şi cele interne, au prioritate cele internaţionale, dar cu excepţia în care sunt măsuri mai favorabile în dispoziţiile naţionale sau în Constituţie", a răspuns Marinela Mincă.
Controverse pe deciziile CJUE
Problema cu deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a adăugat ea, a fost că nici acelea nu exceptează sau nu impun ocolirea deciziilor CCR, în măsura în care s-ar duce atingere art.7 din Convenţie, care se referă la legalitatea pedepsei şi previzibilitatea legii penale.
"Prin urmare, suntem într-un cerc vicios, pentru că degeaba ai un risc sistemic, dacă la noi prescripţia este o instituţie de drept penal special şi este susceptibilă aplicarea legii penale mai favorabile. În astfel de ipoteză, protecţia internă este mai mare decât protecţia externă şi, cumva, degeaba avem decizii ale CJUE, dacă ele rămân cumva fără finalitate", a argumentat Marinela Mincă.
"În concluzie, Curtea de Justiţie a UE este degeaba. Întrebarea mea ţinteşte opinia dumneavoastră ca jurist, care a lucrat 30 de ani. Ce mesaj transmiteţi colegilor dumneavoastră, când spuneţi că opinia lor nu contează", a insistat Claudiu Sandu.
"Da, dar am decizii ale Înaltei Curţi în materie de unificare a jurisprudenţei, care mă contrazic. Adică, eu pot să am o opinie. Da, produc un risc sistemic", a recunoscut Mincă.
Întrebarea vine în contextul în care Marinela Mincă este în prezent şefa Secţiei Judiciare din cadrul DNA şi coordonează procurorii care pledează în sălile de judecată, iar deciziile Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dus la închiderea a mii de dosare, pe motiv că faptele imputate inculpaţilor s-au prescris.
De asemenea, Marinela Mincă a fost întrebată cine a retras anul trecut, de pe rolul Instanţei supreme, un recurs în casaţie într-un dosar preluat de la Curtea de Apel Constanţa, în care judecătorii se pregăteau să sesizeze CJUE cu o întrebare preliminară privind prescripţia răspunderii penale, dosar în care magistraţii solicitaseră un punct de vedere şi de la DNA.
Marinela Mincă a răspuns că decizia de retragere a acelui recurs în casaţie a aparţinut lui Marius Voineag, în calitatea sa de şef al DNA, contrazicând astfel declaraţia dată de acesta la interviul susţinut săptămâna trecută la CSM, când a spus că decizia a aparţinut Secţiei Judiciare.
"Vreau să vă spun că procurorul şef de Secţie nu are în atribuţii să retragă căile de atac. Dacă este vorba de un recurs în casaţie, potrivit art.436 alin.5, el a fost retras de procurorul şef Direcţie, în calitate de procuror ierarhic superior. Bănuiesc că s-a discutat la nivel de conducere. Din câte îmi amintesc, erau ultimele două recursuri în casaţie. Noi am avut vreo 100 şi ceva de recursuri în casaţie, care au fost respinse şi acestea erau ultimele două. S-a discutat la nivel de conducere şi s-a hotărât retragerea acestor două recursuri", a spus Marinela Mincă.
"Întrebarea prezintă relevanţă pentru că a fost adresată şi procurorului şef de Direcţie (Marius Voineag, n.r.), săptămâna trecută, şi a afirmat că acest recurs a fost retras de Secţia Judiciară", i-a replicat Sandu.
"Nu. Secţia Judiciară nu poate să retragă. Avem dispozitiv expres în Codul de procedură penală. Se pot vedea şi adresele. Nu procurorul şef Secţie este cel care retrage. Încerc să găsesc argumente pentru care au fost retrase. Erau ultimele două, dintr-o sută şi ceva care fuseseră respinse. Retragerea cred că a avut loc la începutul anului trecut", a răspuns Mincă.
Lui Marius-Ionel Ştefan i s-a reproşat proiectul de management
În cazul lui Marius-Ionel Ştefan, în prezent procuror-şef serviciu în cadrul DNA - Piteşti, o parte dintre membrii Secţiei de la CSM i-au spus că nu înţeleg anumite formulări din proiectul său de management, iar alte capitole lipsesc.
"Ca o primă observaţie, aş vrea să spun că nu am găsit în proiectul dumneavoastră nicio frază care să mă provoace să vă pun o întrebare, plecând de la ceea ce aţi gândit dumneavoastră acolo. Din păcate, la acest nivel, genul de proiect cu care trebuie venit trebuie să indice viziune, chiar dacă este de adjunct. În comparaţie cu alte proiecte de acest gen, hai să spun că e conformist", i-a spus Daniel Horodniceanu, care i-a pus totuşi câteva întrebări.
Pe de altă parte, răspunzând unei întrebări puse de Claudiu Sandu, Marius-Ionel Ştefan a declarat că nu ar fi "oportun" ca un inspector de la Inspecţia Judiciară să aibă un acces general la dosarele aflate în lucru la DNA.
"În principiu, urmărirea penală nu este publică şi, până la urmă, ce conţine exact un dosar trebuie să cunoască procurorul, ofiţerul de poliţie cu care lucrează şi eventual judecătorul de drepturi şi libertăţi. Da, poate fi dat un acces, dar nu unul general, poate unul punctual pe anumite verificări. Nu văd oportun un acces global", a declarat Marius-Ionel Ştefan.
Bilanţul CSM
După două săptămâni de audieri, bilanţul de la CSM este următorul:
* Din opt candidaţi propuşi de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, doar Codrin Horaţiu Miron (şef al DIICOT), Viorel Cerbu (şef al DNA) şi Marius-Ionel Ştefan (procuror şef adjunct al DNA) au reuşit să obţină aviz favorabil din partea Consiliului.
* Cristina Chiriac - propusă pentru funcţia de procuror general, Gill-Julien Grigore-Iacobici - pentru procuror-şef adjunct al DIICOT şi Marinela Mincă - propusă procuror şef adjunct al DNA au primit aviz negativ.
* Alex Florenţa, candidat la funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT, şi Marius Voineag - pentru adjunct al procurorului general sunt la balotaj (trei voturi "pentru" şi trei "împotrivă"), în cazul lor votul în CSM urmând a se repeta.
Conform legii, Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, sunt înaintate preşedintelui Nicuşor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ şi în urma acestui interviu, ministrul Justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile.
Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.
Ştiri video recomandate
