Pe 13 mai 2020, Curtea Constituţională a concluzionat, într-un demers legislativ care urmărea abrogarea pensiilor de serviciu stabilite prin legi speciale, că "legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum şi funcţii de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a "pensiilor speciale", fără a se respecta, în consecinţă, exigenţele impuse atât din punctul de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât şi al fondului reglementărilor".
În motivare se mai arată că nu au fost avute în vedere aspecte precum: speranţa de viaţă a românilor, lipsa de personal specializat la instanţe şi parchete, volumul de muncă al unui magistrat, numărul persoanelor din sistem care au fost admise în magistratură cu recunoaşterea vechimii din alte profesii, numărul persoanelor care au vocaţie de a se pensiona înainte de intrarea în vigoare a legii.
De asemenea, se mai aminteşte de previzionarea modului în care va fi afectată administrarea justiţiei în urma pensionărilor masive sau părăsirii sistemului de către persoane cu experienţă dobândită în alte profesii, care nu mai au niciun interes de a rămâne în magistratură, dată fiind mica probabilitate de a realiza o vechime de 25 de ani în magistratură, anterior unei vârste rezonabile şi solicitarea neuropsihică la care sunt supuşi magistraţii.
Motivare Legea pensiilor speciale
Motivare interzicere cumul pensie-salariu
Prima critică de neconstituţionalitate vizează faptul că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost adoptată de Parlamentul României fără solicitarea unui nou aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile în care prin forma adoptată s-a modificat substanțial conținutul actului normativ.
Forma finală a legii adoptate de Parlament este fundamental diferită față de forma proiectului de lege supus inițial avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Practic, legea adoptată de Parlament este complet străină de forma supusă avizului Consiliului Superior al Magistraturii, afectând substanțial statutul judecătorilor și procurorilor, motiv pentru care solicitarea unui nou aviz al Consiliului se impunea cu necesitate.
Guvernul nu a furnizat nicio informaţie în privinţa potenţialelor efecte pozitive ale reglementării propuse şi nicio previziune bugetară din perspectiva influenţării în plus sau, după caz, în minus, a cheltuielilor bugetare pe care le implică plata pensiilor de serviciu vizate de modificările legislative pe care le-a iniţiat.
Lipsa unității normative din legea criticată a condus și la vicierea procedurii legislative, în privința regulilor care stabilesc ordinea de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului: proiectele de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, cel al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a celui care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, adoptate prin lege organică, se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, Senatul fiind cameră decizională.
În consecinţă, procedura parlamentară de adoptare a legii a fost derulată cu încălcarea dispozițiilor din Constituție, se mai arată în document.
De asemenea, se mai spune că în proiect se poate observa o terminologie neunitară, folosindu-se sintagme precum: "media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare" [Art. I pct. 1 cu referire la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor], "valoarea veniturilor cuvenite" [art. III alin. (2) final] sau "media veniturilor nete aferente bazei de calcul" [Art. I pct. 4 cu referire la art. 211 alin. (3) şi (4)].
Situaţia este cu atât mai neclară cu cât actualizarea prevăzută la art. III alin. (2) se face la "valoarea veniturilor cuvenite", fără a se înţelege ce anume semnifică aceste "venituri cuvenite" şi dacă au altă semnificaţie decât "indemnizaţiile de încadrare brute lunare şi sporurile", sintagmă folosită în chiar acelaşi alineat.
Atunci când proiectul stabileşte o limită maximă a cuantumului pensiei (art. XV) se folosesc sintagme precum "cuantumul net al pensiei" sau "media venitului net", sugerând că ar fi vorba (deşi nu se defineşte) de pensia obţinută în urma aplicării impozitului sau a altor contribuţii obligatorii. Or, acesta este un element variabil, cuantumul net al pensiei se poate modifica în funcţie de impozitul aplicat, se mai arată în motivare.
