Toate judecătoriile și tribunalele din țară s-au alăturat protestului împotriva proiectului care modifică pensiile magistraților a comunicat vineri Consiliul Superior al Magistraturii.
"În cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă.
Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale, informații suplimentare referitoare la acest aspect regăsindu-se pe portalul fiecărei instanțe de judecată", potrivit unui comunicat transmis de CSM.
Totodată, joi, au avut loc Adunările generale ale procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Tot atunci s-au desfășurat adunări generale la nivelul unităților de parchet din cadrul Ministerului Public.
Hotărârile Adunărilor generale ale procurorilor - 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii - au decis adoptarea acelorași forme de protest cu cele ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Deciziile de adoptare a formelor de protest s-au luat în unanimitate.
Formele de protest anunțate:
-
Suspendarea activității, urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare;
- Suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență;
- Susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești.
De asemenea, s-a luat hotărârea transmiterii către Guvern a unui punct de vedere referitor la poziția Secției de procurori și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de act normativ privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Magistrații vor să îi convingă pe guvernanţi să renunţe la proiectul guvernului Bolojan de a reduce pensiile speciale. Asta în condiţiile în care magistraţii din România sunt privilegiaţii Uniunii Europene. Astfe, comparativ cu aceste țări, un procuror sau un judecător din România se poate pensiona cu 22 de ani mai repede. Dacă ne referim acum la sumele de bani primite, ele sunt cel puțin egale, iar în anumite cazuri, chiar mai mari pentru magistrații pensionari din România decât pentru cei din alte țări europene.
Premierul iLie Bolojan a explicat miecuri într-un interviu exclusiv la Antena 3 CNN că trebuie stabilită o pensie rezonabilă pentru magistrați.
„Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, așa cum permite sistemul nostru, după 25 de ani de vechime. (...) Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite”, a declarat premierul.
Ultima formă a proiectului privind pensiile speciale ale magistraţilor prevede acum o perioadă de tranziţie de 15 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare, în loc de 10 ani, cum stabilise anterior Coaliţia de guvernare înaintea discuţiei liderilor partidelor cu preşedintele Nicuşor Dan, au declarat Surse pentru Antena 3 CNN. Totodată, o altă modificare ar putea fi făcută privind cuantumul pensiei de serviciu, care să nu depășească 75% din venitul avut în ultima lună de activitate, în loc de 70%, cum era inițial.
„Propunerea noastră este ca valoarea să nu depășească 70% din ultimul salariu”, a spus însă, Ilie Bolojan la Antena 3 CNN.
Ştiri video recomandate
