Se
împlinesc 89 de ani de când Marea Adunare Naţională de
la Alba Iulia a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României.
După revoluţia din 1989, ziua naţională a început să fie
sărbătorită pe 1 decembrie. Punctul culminant al zilei îl
reprezintă parada de la Arcul de Triumf din Bucureşti. Peste 1.200
de ofiţeri din armată, SRI şi Ministerul de Interne vor defila
începând cu ora 11.00. Zona va fi survolată de formaţii
de avioane şi elicoptere ale armatei. Se anunţă un eveniment
grandios, după cum a promis Ministerul Apărării. Manifestări
militare cu ocazia Zilei naţionale a României vor avea loc şi
în Alba Iulia, dar şi în alte oraşe din ţară.
În
ciuda originii sale germane, în august 1916, Regele Ferdinand I
a decis intrarea României în Primul Război Mondial de
partea Franţei şi Marii Britanii ce formau Antanta. După o serie
de victorii limitate, românii s-au trezit sub o presiune
militară uriaşă a armatelor Puterilor Centrale, în principal
cele germane şi austro-ungare, care atacau din mai multe direcţii
teritoriul Regatului. La începutul anului 1918 puţini mai
sperau într-o evoluţie favorabilă României. O mare
parte a ţării, inclusiv Capitala, era ocupată de germani şi
bolşevicii, care preluaseră puterea în Rusia, au încheiat
pacea cu Puterile Centrale.
Izolată, România a semnat
un tratat înrobitor cu statele din blocul Puterilor Centrale.
Românii din Basarabia s-au unit cu Regatul în luna
martie, pe fondul dispariţiei Imperiului Ţarist. Câteva luni
mai târziu, situaţia de pe frontul de vest a cunoscut o
răsturnare spectaculoasă permiţând armatei române,
refăcute după pierderile din cei doi ani de război, să reintre în
conflict alături de puterile Antantei. Imperiile multinaţionale
s-au destrămat, iar locul lor a fost luat de statele
naţionale.
România Mare s-a născut curând după
aceste evenimente. Bucovina s-a alăturat regatului la 28 noiembrie,
iar la 1 decembrie 1918 românii din Ardeal, Banat, Crişana şi
Maramureş se declarau pentru unirea cu Regatul României. Zece
zile mai târziu, Sfatul Ţării din Basarabia renunţa la toate
condiţiile cerute în martie, în momentul unirii cu
România. La 14 decembrie regele Ferdinand promulgă decretul
prin care se consfinţeşte decizia populară de la Alba
Iulia.
Antena 3
