x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX

Fii alături de noi!

Legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, pe 7 martie pe masa judecătorilor CCR

de A.M.P   •   17 Feb 2017   •   16:19
Legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, pe 7 martie pe masa judecătorilor CCR 482
Foto: Liviu Dragnea/Facebook

Curtea Constituţională a României va discuta în 7 martie sesizarea Avocatului Poporului referitoare la legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, au comunicat oficiali ai CCR, potrivit Agerpres.

În 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate. 

Potrivit AP, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat". 

În vederea efectuării analizei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementărilor referitoare la condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnităţilor publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale - legislativă, executivă şi judecătorească. 

Astfel, Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat; lipsa de previzibilitate a sintagmei "nu au suferit condamnări penale"; lipsa unui tratament juridic diferenţiat aplicabil unor persoane care nu se află în situaţii analoge, în speţă, persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte. 

Conform sursei citate, Constituţia consacră dreptul legiuitorului de a stabili condiţiile concrete de ocupare şi exercitare a unei funcţii, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligaţia de a respecta principiile constituţionale şi de a adopta, în consecinţă, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat şi eficient, care să asigure respectarea principiului constituţional al echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. 

"Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condiţiile de accedere la o funcţie trebuie să fie unul coerent, predictibil şi unitar, aplicabil tuturor reprezentanţilor celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale. Separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum şi realizarea unui echilibru de forţe între acestea", a precizat AP. 

Avocatul Poporului susţine că un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existenţa unui sistem coerent menit să asigure condiţii de integritate general valabile în exercitarea funcţiilor aparţinând acestor trei puteri şi aceasta cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile actuale ale Constituţiei, în procesul de desemnare a prim-ministrului şi de numire a Guvernului, au un rol esenţial atât preşedintele României, cât şi Parlamentul. 

sati