Brașovul este primul oraș din România care a aprobat regulile locale pentru aplicarea programului „Lift pentru Viață”, prin care blocurile vechi de trei și patru etaje ar putea fi dotate cu ascensoare. Programul este destinat în special vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități și familiilor cu copii mici, însă montarea efectivă a lifturilor va putea începe după ce Guvernul va adopta normele de aplicare și va fi stabilit mecanismul de finanțare.
Consiliul Local Brașov a adoptat o hotărâre prin care aprobă ghidul de aplicare a Legii nr. 153/2026, cea care a creat programul național „Lift pentru Viață”. Senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre susținătorii proiectului, a salutat decizia și spune că speră ca exemplul Brașovului să fie urmat și de alte orașe.
„Salut faptul că Brașovul este primul oraș din România care emite o hotărâre de consiliu local prin care se aprobă un ghid de aplicare a Legii nr.153/2026 privind aprobarea programului național «Lift pentru Viață»”, a scris Cazanciuc pe Facebook.
El spune că programul este gândit tocmai pentru oamenii care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor fără lift și care ajung, uneori, să iasă foarte greu din casă.
„Apreciez determinarea consilierilor locali de a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor de 3 sau 4 etaje și capacitatea de a înțelege imediat nevoia seniorilor, a persoanelor cu dizabilități locomotorii sau a mamelor cu copiii mici de a ieși din propriile cămine în care au devenit, fără voia lor, prizonieri”, a transmis senatorul.
Aproximativ 3,5 milioane de români locuiesc în blocuri fără lift
Potrivit datelor invocate anterior de Robert Cazanciuc, aproximativ 3,5 milioane de români locuiesc în peste 80.000 de blocuri cu trei sau patru etaje construite fără ascensor.
Noua lege creează cadrul prin care autoritățile locale și asociațiile de proprietari pot pregăti proiecte pentru instalarea lifturilor, însă acestea nu pot porni imediat. Mai este nevoie ca Guvernul să adopte normele de aplicare și să fie stabilit mecanismul concret de finanțare.
„Acum, avem un cadru legal care le permite autorităților locale să-i ajute pe cei 3,5 milioane de români să scape de restricțiile la o viață normală pe care le îndură de zeci de ani, fiind prizonieri în propriile case din cele peste 80.000 de blocuri de 3 și 4 etaje, construite fără lift, în întreaga țară”, spunea Cazanciuc într-o postare anterioară.
Până la adoptarea normelor, senatorul le recomandă primăriilor să înceapă inventarierea blocurilor care s-ar putea încadra în program. Totodată, acolo unde nu există deja, ar trebui înființate asociații de proprietari, pentru ca acestea să poată depune ulterior solicitări de finanțare.
De unde ar putea veni banii pentru lifturi
Finanțarea programului ar putea proveni din mai multe surse: fonduri europene, bugetul de stat, bugetele locale, dar și donații sau sponsorizări.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să pregătească mecanismul de finanțare pentru proiectul-pilot, iar Ministerul Dezvoltării va trebui să stabilească normele privind inițierea proiectelor, acordarea banilor și monitorizarea lucrărilor.
Cazanciuc susține că există și interes la nivel european pentru finanțarea programului în viitorul exercițiu bugetar al UE, din perioada 2028-2034.
„La Bruxelles, sunt semnale puternice de susținere a acestui program național și de identificare a soluțiilor de finanțare în viitorul exercițiu bugetar european 2028-2034”, a transmis senatorul.
El spune că urmează să fie lansat și site-ul liftpentruviata.ro, unde vor fi publicate informații despre program și despre modul în care pot fi pregătite proiectele.
