Industria IT din România riscă să piardă competitivitate pe piața globală dacă Guvernul păstrează în pachetul de măsuri fiscale restricții care nu sunt aliniate la standardele internaționale, avertizează Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), potrivit Agerpres.
„Pentru industria de IT din România este important ca Guvernul să înţeleagă că orice restricţii şi prevederi care nu sunt aliniate cu cele internaţionale ne afectează competitivitatea pe piaţa globală. Am atras atenţia de multe ori că pierdem startup-urile inovatoare în stadii incipiente de dezvoltare, pentru că aleg să meargă în ţări care favorizează dezvoltarea lor accelerată, prin mijloace moderne de finanţare. Ne mândrim cu unicorni, cu fondatori de origine română, dar ce folos dacă aduc valoare adăugată şi plătesc taxe în alte jurisdicţii. La fel, ne plângem că nu avem mai multă inovaţie în România, dar nu prioritizăm industriile cu valoare adăugată mare, cum este cea de IT, care deja este un contributor major la buget. În acelaşi timp, dacă se păstrează IMCA (impozitul pe cifra de afaceri - n.r.) şi simultan sunt plafonate deducerile de cheltuieli în relaţie cu entităţi afiliate, care furnizează companiilor locale patente, know-how, tehnologie, nu facem decât să lovim în competitivitatea companiilor de IT”, a declarat Edward Crețescu, președintele ANIS.
Pachetul fiscal, între eliminare și menținere a IMCA
Proiectul de lege pentru „redresarea și eficientizarea resurselor publice”, parte din Pachetul 2 de măsuri propus de Guvern, este încă discutat în coaliția de guvernare. Inițial, Guvernul anunțase eliminarea IMCA, dar în prezent există discuții pentru păstrarea acestei taxe, considerată de ANIS „nocivă” pentru companiile mari din România, cele care exportă și aduc bani la buget.
„Apoi, se reduce deductibilitatea cheltuielilor în relaţiile cu entităţi afiliate, o măsură care împovărează companiile exclusiv din cauza incapacităţii administraţiei de a aplica o legislaţie deja existentă. Ambele propuneri vor avea un impact negativ major asupra companiilor mari. În acelaşi timp, în forma actuală, proiectul loveşte în mecanismele de finanţare ale startup-urilor inovatoare”, subliniază ANIS.
Impact asupra startup-urilor și investitorilor
Asociația atrage atenția că prevederile actuale riscă să afecteze grav ecosistemul de inovație local.
„Împrumuturile de tip CLA reprezintă un pilon esenţial în finanţarea companiilor aflate la început de drum, oferind flexibilitatea necesară pentru atragerea de capital în lipsa altor structuri juridice avansate. Prevederi precum conversia impusă şi interdicţia de a restitui împrumuturi către acţionari, asociaţi sau afiliaţi cât timp activul net este sub jumătate din capitalul social riscă să elimine instrumente critice pentru dezvoltarea startup-urilor. În egală măsură, acestea transmit un semnal negativ investitorilor privaţi, descurajând capitalul de risc şi predictibilitatea investiţiilor. În forma propusă, investitorii ar fi obligaţi să îşi convertească împrumuturile în condiţii complet diferite de cele agreate contractual, fără a respecta mecanismele de protecţie negociate prin contract. În lipsa unor garanţii de stabilitate şi securitate juridică, apetitul investitorilor pentru finanţarea companiilor româneşti va scădea, cu efect direct asupra capacităţii acestora de a creşte şi de a concura internaţional”, notează organizația.
ANIS subliniază că România nu oferă în prezent instrumente moderne de finanțare utilizate în alte state – precum clase multiple de acțiuni – iar modificările legislative riscă să descurajeze implicarea fondurilor de investiții și a business angels.
Probleme cu deductibilitatea și lipsa de modernizare a ANAF
De asemenea, modificarea regimului deducerilor doar în relațiile cu entități afiliate este considerată problematică, în lipsa unei justificări economice sau juridice clare.
„Normele existente în cadrul legislativ actual (preţuri de transfer, raportări DAC6, impozitul minim global) aliniate la standardele europene şi OCDE, oferă instrumentele necesare pentru prevenirea abuzurilor. Ceea ce este esenţial este o administraţie fiscală modernizată - digitalizată şi eficientă - capabilă să le aplice consecvent şi echitabil, fără a penaliza în bloc companiile conforme. Introducerea unui plafon pentru deductibilitate ar crea o sancţiune arbitrară şi disproporţionată şi ar discrimina contribuabilii în funcţie de structura grupului, încălcând principiile neutralităţii fiscale, proporţionalităţii şi legalităţii. În plus, impactul asupra marilor contribuabili - care reprezintă un segment esenţial pentru veniturile bugetare şi investiţiile străine directe - ar putea fi semnificativ negativ. O astfel de abordare reduce atractivitatea mediului de afaceri, introduce impredictibilitate fiscală şi contravine obiectivelor unei economii deschise, competitive şi orientate spre creştere sustenabilă”, avertizează ANIS.
Asociația, care reprezintă peste 150 de companii din industria de software și servicii, a transmis amendamente Parlamentului, cerând eliminarea definitivă a IMCA și corectarea prevederilor care descurajează investițiile și inovația.
Ştiri video recomandate
