Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe pachetul 2: „Avem risipă, privilegii și sinecuri. Nu e un pachet perfect, dar e un început”

Cea de-a cincea și ultima ședință parlamentară a fost declarată închisă. Opoziția are de-acum la dispoziție trei zile pentru a depune eventuale moțiuni de cenzură împotriva Guvernului și a celor cinci proiecte. 

Legea prevede că poate fi depusă o moțiune de cenzură după fiecare angajare a răspunderii a Executivului în Parlament față de un proiect. Situația de luni a fost una atipică în Parlamentul României. Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe cinci legi din pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Astfel, Opoziția ar putea depune mai multe moțiuni. AUR a anunțat deja că va depune patru moțiuni de cenzură. Opoziția este de acord cu una dintre legile adoptate de Guvernul Bolojan, cea care vizează pensiile magistraților. 

Amintim că AUR a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și în prima sesiune parlamentară, după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri de austeritate.

Moțiunea a picat. Din cei 398 de parlamentari prezenți în sală, doar 138 au votat: 134 pentru și 4 împotriva. În total, AUR, SOS și POT au 153 de parlamentari. Asta înseamnă că George Simion nu a reușit să obțină nici măcar toate voturile Opoziției.

Ilie Bolojan:

„Vă prezint pe scurt cel de-al cincilea proiect. Unul dintre obiectivele anunțate la preluarea mandatului a fost să punem ordine în finanțele țării. Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acesta a lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite.

Măsurile vor scoate la vedere firmele-fantomă. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediu social în același apartament, folosite ca paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460 de mii de firme inactive și o treime din ele au datorii de peste 3,5 miliarde de lei la stat. 

Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termen clare în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp. Introducem măsuri de disciplină financiară și prevenire a abuzurilor. Firmele care nu au cont bancar vor fi declarate inactive. 

Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un jalon din PNRR. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central.

Trebuie să fim corecți cu românii. Pentru a continua investițiile din PNRR și Anghel Saligny, este nevoie de încasări suplimentare în bugetele autorităților locale.

Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și vor purta body cam-uri în controale. Bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute de ANAF pe o platformă electronică.

Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, care vor opri transferul firmelor cu datorii. 

Cele câteva miliarde încasate în plus la buget vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități. Toate aceste măsuri de reformă fiscală ne vor ajuta să punem ordine în finanțe, să avem reguli mai corecte și mai echitabile.”

Ilie Bolojan: 

„Guvernul își angajează răspunderea pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe: cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicații. Din păcate aceste autorități de supraveghere și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și să ajungă la niveluri de salarizare care nu au nicio legătură cu realitățile economice din această țară. 

Prin această lege se propune o restructurare a ASF, ANRE și ANCOM. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% cel al posturilor de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparație cu cel de specialitate.

Se propune restructurarea organigramelor. Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România, se vor elimina suprapunerile de atribuții. 

Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară nu putem să menținem în același timp conduceri care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului.

Limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile. Maxim de două ori indemnizația brută lunară pentru funcția de ministru. Pentru următorii ani aceste bonusuri vor rămâne suspendate. 

Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai avea situația în care conducerea își dădea prime fără limite, chiar și în perioade în care companiile din piețele pe care le supravegheau dădeau faliment. 

Introducem transparența. Legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. Este un gest de respect față de români și un gest de responsabilitate. ”

Ilie Bolojan: 

„Guvernul își angajează azi răspunderea și pentru reforma companiilor publice. Proiectul cu care vin azi are mai multe obiective. Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. 

Modificările propuse sunt pe mai multe paliere:

• Nu va mai fi posibil ca managementul să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și calitatea serviciilor sau produselor
• Membrii ne-executivi al CA-urilor vor primi o indemnizație lunară de maxim 2 salarii medii din acea clasă de activitate
• Membrii executivi vor primi maxim 3 astfel de salarii ca venit fix, dacă sunt performanți vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și în funcție de situația financiară. Înainte puteau primi până la 9 indemnizații.
• De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili, profit, grad de îndatorare, investiții. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurne, sporuri, mașini de serviciu și alte beneficii care în unele cazuri erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit. 
• CA-urile vor fi mai mici cu aproximativ o treime. Până acum numărul maxim posibil era 7, la regiile autonome vor rămâne 3, la societățile cu sistem dualist între 3 și 5 membri, iar în companiile mari tot 3-5 membri. Mai puțini membri, dar mai buni. 
• Pentru companiile cu peste 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută. 
• Un funcționar public va putea fi parte dintr-un singur Consiliu de Administrație. 
• Putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor. Va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de peformanță să fie corecți și respectați. Un management eficient va face economii semnificative. ”

Ilie Bolojan: 

„Un stat corect cu respect pentru români nu poate exista în absența unui sistem de sănătate eficient cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient. Deși bugetele de sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari și s-au făcut investiții acest lucru nu s-a reflectat în îmbunătățirea serviciilor medicale. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult. Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea aduce mai multă ordine și corectitudine, grijă pentru pacienți, reduce risipa și face sistemul mai accesibile. 

Subliniez trei direcții importante: reforma pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitale spre medicina de familie și zona de specialitate. Prin eliminarea internărilor nenecesare și tratarea la medicul de familie sau de specialitate se pot economisi 3 miliarde de lei care pot fi redirecționați spre servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba, vom pune accentul pe serviciile oferite pacienților, care vor constitui peste două treimi din plată, doar o treime din banii plătiți vor fi pentru lista de pacienți. 

A doua direcție importantă este să oferim servicii mai accesibile. Pacienții din comunitățile izolate vor acces mai rapid la consultații primare, seniorii primesc servicii la domiciliu. Se schimbă mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative. 

A treia direcție privește responsabilitatea, performanța și disciplina financiară în sistem, mai ales în spitale. Contractele vor fi pe bază de indicatori de performanță, evaluarea se va face transparent și se elimină numirile fără concurs, se introduc sancțiuni clare și mecanisme pentru recuperarea banilor pierduți prin servicii fictive.

Responsabilizăm și spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul e externat nejustificat și reinternat într-un spital public în 48 de ore pentru aceeași patologie. Vă cer sprijinul în susținerea acestor măsuri care vor ajuta la stoparea risipei și la mai bune folosire a banilor publici în sistemul sanitar, venind în același timp și în sprijinul pacienților.  ”

„Pensiile în magistratură ajung și la 40-50.000 de lei. Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani la sfârșitul căreia pensionarea se va face la 65 de ani. Vechimea în muncă va crește de la 25 de ani la 35 de ani.

Până acum cuantumul pensiei era de 100%, am plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie.

Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că e o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție”.

Ilie Bolojan, discursul înainte de asumarea răspunderii:

• În urmă cu o lună și jumătate am trecut primul pachet de măsuri destinat reducerii deficitului.
• Le mulțumesc românilor pentru răbdare și încredere și pentru că au înțeles situația în care ne aflăm și nevoia unor măsuri radicale rapide.
• În situații excepționale este necesar să venim cu măsuri excepționale.
• Nu am spus adevărul ca să nu supărăm activul de partid, să nu deranjăm oamenii ca să primim voturi.
• Prea mult au fost confundate bunele intenții cu performanța. S-au făcut cheltuieli azi fără să se gândească la ziua de mâine.
• Trebuie să trecem la acțiune pentru a corecta nedreptățile și pentru a face curățenie.
• Aș vrea să vă prezint tabloul funcționării statului nostru: avem risipă, privilegii și sinecuri. În multe locuri fiecare se descurcă cum poate: își angajează rudele, alții își măresc indemnizațiile, alții fac raportări false ca să încaseze mai mult. Aceasta e România pe care ne-o dorim? Aceasta e România pe care vrem să o lăsăm nepoților noștri? Eu zic că nu.
• Avem trei direcții: ordine în finanțe, buna guvernare și respectul pentru cetățeni.
• Le mulțumesc colegilor de cabinet care au lucrat la acest set de măsuri.
• Știu că nu e un pachet perfect dar e un început pentru reașează. Acest set de măsuri aduce echitate.
• Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face.
• Voi continua să spun oamenilor adevărul, nu voi vinde iluzii și soluții deșarte.
• Atâta timp cât voi avea sprijinul dvs din Parlament, voi merge înainte.

La această oră începe ședința de plen pentru asumarea răspunderii.

La ședința de plen participă premierul Ilie Bolojan și miniștrii Cabinetului.

Guvernul își asumă răspunderea pe cele cinci legi. 

Conform programului, în prima şedinţă comună, Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului asupra proiectului pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea de a doua şedinţă comună - pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, în cea de a treia şedinţă comună - proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/ 2011 privind guvernanţă corporativă a întreprinderilor publice.

În cea de-a patra şedinţă comună, Guvernul îşi angajează răspunderea pentru proiectul privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, iar în cea de-a cincea - pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Ședința de Guvern s-a terminat. Premierul Ilie Bolojan va pleca spre Parlament pentru ședința de plen în care Guvernul își asumă răspunderea pe pachetul 2 de măsuri.

Președintele UDMR a declarat luni că el nu a simțit „nicio amenințare” cu demisia din partea premierului Ilie Bolojan la discuțiile care au avut loc duminică în Coaliția de guvernare. 

„Eu nu am simțit nicio amenințare. Într-adevăr a fost o propoziție care putea fi interpretată în sensul că dacă nu reușim să facem această reformă atunci... dar el a și zis public de câteva ori, că nu este dispus să facă lucruri care nu sunt în sensul programului de guvernare. Nu e nicio amenințare. Coaliția trebuie să meargă mai departe cu Bolojan în fruntea Guvernului.”, a spus Kelemen Hunor. 

Referitor la disensiunile din Coaliție privind reforma administrației locale, Kelemen Hunor a spus că mai este nevoie de timp, două sau trei săptămâni, pentru a veni cu aceste măsuri deoarece trebuie clarificate cifrele. 

„Susținem acele măsuri care trebuie incluse în asumarea pe administrația locală și centrală dar e nevoie de timp, de două, trei săptămâni din mai multe motive. Cifrele trebuie clarificate pentru că raportările nu erau la fel, pe de altă parte comunicarea a fost greșită”, a spus liderul UDMR. 

Întrebat dacă UDMR ar fi de acord cu reducerea posturilor fără să fie aplicat acelaşi principiu şi în administraţia centrală, Kelemen Hunor a arătat că „trebuie aplicat acelaşi principiu, dar procentele vor fi diferite”.

„Procentele vor fi diferite, fiindcă dacă vă uitaţi la autorităţile locale, sunt autorităţi unde organigrama este - hai să spunem aşa - plină şi alte autorităţi unde au respectat anumite limite impuse, inclusiv 10% impuse de anul trecut şi acolo poate că trebuie să eliberezi două, trei persoane. Nu poţi să aplici uniform. (...)

Dar, într-adevăr, noi am spus că e nevoie de cură de slăbire a statului şi un stat mai eficient şi asta înseamnă şi aceste măsuri, dar cu cap gândit şi măsurat de mai multe ori înainte să tai. Asta nu este reformă, haideţi să ne înţelegem, asta nu este reformă. Să tai posturi nu este reformă.”, a argumentat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a adăugat că cheltuielile cu salariile în acest an au crescut în loc să scadă și au ajuns în jur de 14 miliarde de lei pe lună, de la 13 miliarde de lei.

Guvernul se întruneşte în şedinţă extraordinară, de la ora 17, pentru a adopta amendamente la pachetele pentru care urmează să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului.

Astfel, conform agendei Guvernului, ar urma să fie însuşite amendamente depuse de către senatori şi deputaţi la cele cinci proiecte adoptate vineri de către Executiv.

Liderul AUR, George Simion, face circ în sala de plen a Camerei Deputaților, înaintea ședinței în care Guvernul își va asuma răspunderea. Acesta și-a scos în fața plenului parlamentarii formațiunii cu afișe.

„Nu e nevoie să îndatorați populația, plecați și lăsați-ne să ne guvernăm”, a scris Simion, luni, pe Facebook.

AUR a anunțat că va depune patru moțiuni de cenzură pentru legile pe care Guvernul își angajează răspunderea. AUR nu va contesta prin moțiune legea privind reforma pensiilor magistraților.

Președintele interimar al PSD a vorbit, luni, după ședința Coaliției de guvernare despre amenințările cu demisia făcute de premierul Ilie Bolojan pe fondul neînțelegerilor privind concedierile din primării și consilii. Sorin Grindeanu a afirmat că PSD a fost de acord cu reforma, dar l-a acuzat pe prim-ministrul că a schimbat procentul tăierilor de la 25% la 45% „peste noapte, fără niciun fel de justificare”. Nu așa funcționează o Coaliție din patru partide, a spus social-democratul. De asemenea, liderul PSD a adăugat că „dincolo de nervii unora sau altora” important este să se ajungă la un consens în Coaliție.

Liderii Coaliției au decis, luni, să reintroducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Decizia a fost luată după ce, vineri, Guvernul a aprobat legea care elimina taxa. PSD a criticat în ultimele zile decizia și a depus un amendament pentru reintroducerea impozitului înainte de asumarea măsurilor în Guvern. 

De asemenea, Coaliția de guvernare a decis, luni, să majoreze impozitul pentru marile averi. Acesta va crește de la 0,3% la 0,9% din valoare, potrivit unor surse guvernamentale.

Astfel, vor fi impozitate cu 0,9% casele care au o valoare mai mare de 500.000 de euro și mașinile de peste 75.000 de euro.

O altă decizie luată în Coaliție a fost ca veterani, persecutatii politici, victimele holocaustului să nu plătească impozit pe proprietate. Aceștia nu vor fi scutiți, însă de CASS. Persoanele cu handicap grav vor plăti impozit pe proprietate.

Noua sesiune parlamentară, începe luni, 1 septembrie, cu o asumare a guvernului pe cinci legi numite generic „pachetul 2” de măsuri pentru reducerea deficitului. După o ședință tensionată a coaliției de guvernare care a avut loc duminică, a șasea lege din pachet, cea privind reforma administrației locale, a fost amânată. AUR a anunțat că va strânge semnături pentru „moțiuni de cenzură”.

Executivul a adoptat  5 legi care cresc taxele pe care le plătesc românii, dar care prevăd și reforme importante, printre care cea a pensiilor magistraților.

 Taxele pe proprietate cresc cu până la 70%. Persoanele cu handicap grav care erau scutite de impozitul pe proprietate vor fi puse la plată. Este impusă o taxă de 25 lei pentru coletele care vin din afara UE și au o valoare mai mică de 150 euro.

A fost eliminat impozitul de 1% din cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro, însă duminică s-a discutat în Coaliție despre posibilitatea impozitul să fie reintrodus. Surse din Coaliție au declarat că „o să fie băgat înapoi” de Ministrul Finanțelor.

Crește capitalul social pentru firme de la 1 leu până la 5000 lei, în funcție de cifra de afaceri. Toate firmele vor fi obligate sa aibă cont bancar și POS.

În privința magistraților, Guvernul a decis o perioadă de tranziție de 10 ani până la care magistrații să fie obligați să iasă la pensie la 65 de ani, iar valoarea pensiei să nu depășească 70% din venitul net.

De asemenea, una dintre legi prevede reforma companiilor de stat și reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație.

Odată ce șeful Executivului prezintă noile taxe în Parlament, opoziția poate depune moțiune pe fiecare pachet în parte, mai exact opoziția poate depune 5 moțiuni de cenzură în această săptămână. Dacă moțiunile de cenzură inițiate de Parlament în termen de 3 zile nu sunt votate, legea se consideră adoptată, iar programul devine obligatoriu pentru Guvern, cu excepția cazului în care Președintele cere reexaminarea legii.

Pentru a depune moțiune de cenzură, opoziția are nevoie de 115 de semnături, iar pentru a răsturna Guvernul este nevoie de 232 de voturi. Opoziția are 129 de parlamentari, fără cei neafiliați. 24 de senatori și deputați sunt neafiliați. Șansele ca opoziția să răstoarne Guvernul sunt nule, dacă ne uităm la cifrele din Parlament. Dacă moțiunea ar fi adoptată, Guvernul ar fi demis, iar proiectul, respins. 

„Aşa cum am promis, vom depune moţiunile de cenzură necesare împotriva Guvernului Bolojan, dar şi moţiuni simple împotriva miniştrilor responsabili pentru haosul creat de această guvernare. AUR rămâne consecvent în apărarea democraţiei, a drepturilor cetăţeneşti şi a intereselor naţionale”, a transmis AUR într-un comunicat de presă.