„Dacă ne referim la cazurile celor tineri, este vorba despre o explozie a răspunsului inflamator datorată prezenţei acestui agent infecţios în organism. Şi această explozie de răspuns inflamator duce la distrucţia propriilor ţesuturi”, Carmen Dorobăţ, directorul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi.
Principala cauză a acestei distrucţii a ţesurilor sunt tulburările de coagulare, îţi spune medicul. Ele pot apărea la nivelul plămânilor, dar şi la cel a rinichilor, al cordului sau al sistemului nervos central, potrivit Mediafax.
„Aş pune pe primul loc tulburarea de coagulare, cu apariţia unei tromboze care se situează fie la nivelul plămânului, cu apariţia unei embolii pulmonare şi deces rapid, fie la nivelul cordului, cu apariţia infarctului miocardic acut”, mai spune directorul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi.
Există însă şi posibilitatea ca unii dintre cei care îşi pierd viaţa rapid să ajungă prea târziu la spital.
„Se diagnostichează târziu. Sau fac forme foarte severe care se tratează convenţional, la un moment dat fac insuficienţă respiratorie, atunci ajung în terapie intensivă”, explică Horaţiu Moldovan, secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii.
Pentru a evita să facă forme agresive ale bolii, cei care ştiu că au boli cronice trebuie să îşi ia precauţii.
„Chiar dacă se mai relaxează măsurile din 15 mai, chiar dacă se revine într-un fel de normalitate, eu cred că cei care au o anumită vârstă şi cei care au afecţiuni cronice importante, ar trebui să se ferească în continuare, cu foarte multă atenţie. Pentru că la ei, dacă apare infecţia, există un risc de a face o formă mult mai severă”, afirmă Adrian Marinescu, medic infecţionist la Institutul Matei Balş.
Cei care sunt în grupele de risc trebuie să se gândească şi la vaccinare. Chiar dacă nu există vaccin pentru coronavirus, vaccinul pneumococic poate fi făcut chiar acum, iar cel antigripal la început de sezon.
