Numai
în ultimii trei ani, peste 3.700 de angajaţi ai Ministerului
de Interne şi Reformă Administrativă au fost cercetaţi de DNA,
iar 600 dintre aceştia au fost puşi sub învinuire. În acest context, jurnaliştii
de la ?Gândul? au prezentat cazul unui ofiţer de la
Poliţia Autostrăzi, C. Cătălin. Cuprins de febra şpăgilor,
acesta n-a ştiut când să se oprească şi a fost prins în
timp ce primea o şpagă de 600 de lei, în condiţiile în
care averea lui se ridica deja la un milion de euro. Acesta şantaja
şoferii care depăşeau limita de viteză şi le cerea bani pentru a
trece cu vederea neregulile de circulaţie pe care le comiteau.
Absolvent
al unei facultăţi, poliţistul fusese avansat şi mutat la Poliţia
Autostrăzi. Când şi-a schimbat locul de muncă, el a
semnat chiar şi un angajament conform căruia jura că nu va lua
mită. Este evident motivul preferinţei poliţistului de a sta
maşina în care se afla unul dintre radarele de pe Autostrada
Soarelui, deşi principalele lui atribuţii erau coordonarea şi
cercetarea accidentelor. Ancheta a scos la iveală faptul că
poliţistul acumulase o avere care atingea un milion
de euro şi deţinea mai multe proprietăţi imobiliare şi
diverse afaceri. În prezent, el este cercetat şi pentru
modalitatea în care şi-a strâns averea fabuloasă.
Psihologii
de la Direcţia Naţională Anticorupţie au analizat fenomenul şi
au ajuns la concluzia că nivelul crescut de trai obţinut prin şpagă
creează dependenţă şi pentru familie. Mai mult, aceştia
susţin că , în România, corupţia nu este percepută ca
infracţiune, ci ca un lucru acceptat de societate, normal. În
timp ce un hoţ este privit ca o ameninţare, cel care dă şpagă nu
e considerat periculos. Pe de altă parte, oamenii consideră ca
poliţiştii sunt corupţi, dar continuă să le dea şpagă.
Antena3.ro
