Trecerea
în noul an nu se rezumă la petrecerile de revelion. Ziua de 1
ianuarie este rezervată mai multor obiceiuri tradiţionale,
specifice fiecărei regiuni a ţării.
În
dimineaţa de Anul Nou, tinerii din Banat, Crişana şi Maramureş
practică un obicei numit semănatul sau ?Cu rişcaşu?. Fiecare
are în buzunar o mână de orez, grâu, secară sau
porumb pentru semănat. Se spune Sănătate noului an şi se cântă
?Semăn grâu, semăn secară/ Până-n seară să
răsară/ Până mâini, facem pâini/ La anul şi la
mulţi ani?. Se spune că dacă în gospodărie, prima
persoană care intră este o fată, vaca va avea viţică şi femeia
va naşte fată, iar dacă primul care intră este un băiat,
gospodarul va avea parte de băiat şi de parte bărbătească la
animale. Seminţele se aruncă în casă, peste oameni, iar după "semănat" nu se mai mătură casa.
Un alt obicei de 1 ianuarie
foarte răspândit este sorcova. Băieţi şi fete colindâ
din casă în casă şi felicitând gospodarii, unul
dintre ei lovind uşor, cu ramura înflorită, umărul celor
felicitaţi. Se urează sănătate, belşug şi noroc în toate
pentru anul care tocmai a sosit.
Sorcova este o crenguţă de brad
sau o ramură artificială de diferite culori, împodobită cu
flori, panglici şi beteală. Ramura verde purtată de urători
simbolizează viaţa, tinereţea şi fericirea.
Se spune că dacă
cel care intră primul în casă să te sorcovească este băiat,
ai noroc tot anul.
OBICEIURI DE 1 IANUARIE
ŢARĂ 
Antena 3
