Pe 11 noiembrie, Congresul Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, aduce la București nu doar cercetători și medici de top, ci și pe unul dintre cei mai influenți arhitecți ai politicilor publice pentru extinderea vieții sănătoase în Europa: Alexander Tietz-Latza, Președinte al International Longevity Alliance (ILA) și unul dintre cei mai vocali promotori ai ideii că longevitatea nu este doar o chestiune medicală, ci și un drept al omului. De formație jurist, cu experiență în Parlamentul European și în programe strategice ale Comisiei Europene, Tietz-Latza face parte din noua generație de lideri care văd îmbătrânirea ca pe o provocare ce poate fi gestionată prin politici inteligente, cercetare susținută și investiții în prevenție. El este unul dintre promotorii inițiativei europene European Innovation Partnership on Active and Healthy Ageing, care și-a propus un obiectiv concret: creșterea cu doi ani a perioadei de viață trăită în stare de sănătate pentru cetățenii Uniunii Europene.
Tema pe care o va susține la București: „Dreptul la longevitate - integrarea duratei vieții sănătoase și a drepturilor omului în politicile europene”, ridică o întrebare care va defini următoarele decenii: dacă medicina ne permite să trăim mai mult și mai bine, avem datoria, ca societate, să facem accesul la această sănătate prelungită egal, transparent și universal? Prezența sa la Congresul Internațional de Longevitate nu este doar una academică, ci una strategică: România intră astfel în circuitul european al dialogului despre viitorul sănătății, al politicilor preventive moderne și al rolului statului în susținerea vieții lungi și active.
Contribuția sa nu este una teoretică, ci una de conectare - între oameni de știință, instituții, clinici, guverne, companii și comunitatea publică. De-a lungul carierei, a construit platforme care au adus la aceeași masă biologi, economiști, clinicieni, ingineri biomedicali și decidenți politici, pornind de la ideea că extinderea vieții sănătoase nu este o chestiune exclusiv medicală, ci una care influențează întreaga structură a societății: sistemul de pensii, forța de muncă, inovarea tehnologică, modul în care planificăm orașele, ritmul în care învățăm și muncim. În Germania, prin organizațiile pe care le-a fondat, inclusiv Societatea pentru Îmbătrânire Sănătoasă și Prevenție, și prin colaborarea cu universități, institute de biotehnologie și fundații pentru cercetare, Tietz-Latza a susținut programe de educație științifică, campanii de informare publică și inițiative legislative menite să integreze longevitatea sănătoasă în strategiile naționale și europene. În prezent, prin ILA - cea mai importantă rețea internațională dedicată longevității – militează pentru recunoașterea îmbătrânirii ca provocare socială majoră, care poate fi abordată prin știință, investiție, prevenție și politici publice coerente.
Alături de Alexander Tietz-Latza, pe scena Congresului Internațional de Longevitate vor urca cercetători și lideri științifici din cele mai influente centre universitare din lume. Printre aceștia se numără: Sara Hagg (Institutul Karolinska, Suedia), Patrick Paine (Harvard Medical School), João Pedro de Magalhães (Universitatea din Birmingham, cunoscut pentru studiile despre balena de Groenlanda și șobolanul-cârtiță golaș), și Mark Tomás McAuley și Amy Morgan (University of Salford), care cercetează legăturile dintre inflamație, metabolism și epigenetică. Dimensiunea de inovație terapeutică este reprezentată de Aubrey de Grey, unul dintre cei mai influenți promotori ai teorii rejuvenării biologice, și de Luisa Baca (National Institute on Aging, SUA), specialistă în mecanismele prin care îmbătrânirea modifică ritmul cardiac. Componenta clinică și algoritmică este completată de Raghav Sehgal (Yale), cu modele multi-sistemice ale îmbătrânirii, iar partea de politici publice și etică de Ilia Stambler.
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea aduce la București cercetarea de frontieră în domeniul longevității, într-un moment în care știința demonstrează că vârsta biologică poate fi măsurată, iar procesul de îmbătrânire poate fi influențat. România se află în poziția de a integra perspectiva longevității sănătoase în strategiile naționale prin intermediul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.
Ştiri video recomandate
