Marius Tucă: La mulţi ani! A fost ziua ta. Până să vorbim de Înălţare, voiam să te întreb, ce crezi că au invăţat oamenii în aceste 3 luni de epidemie?
Părintele Constantin Necula: La prima predică publică, am aplaudat credincioşii. Cred că am câştigat foarte mult în echilibru. Am câştigat un pic de temperanţă, am învăţat să privim mai atenţi la copii, la bătrâni. Îmi pare rău că au plătit oamenii cu viaţa ca să avem ATI-uri mai performante. Am pierdut o primavără frumoasa. Pandemia care a cuprins România a fost una de frică. Le-a luat foarte mult bătrânilor să iasă din casă, au reînvăţat să vorbească. Cred că actorii, artiştii au nevoie de sprijin mai mult decât oricând. Poate învăţăm să preţuim mai mult actorul adevărat, artistul adevărat.
Marius Tucă: Am văzut câţiva artişti care atunci când s-au deschis curţile bisericilor au criticat că de ce s-au deschis bisericile şi teatrele nu.
Părintele Constantin Necula: Ca să ridici biserica nu trebuie să loveşti nici în stânga, nici în dreapta. Am vrut să le trimit o scrisoare şi să le spun că nu trebuie să lovească în biserică. Ei au înţeles că, în esenţă, teatrul trebuie să aibă ceva cultic în el.
Marius Tucă: Eşti foarte diplomat. Am prieteni foarte buni care sunt actori, dar nu am înţeles de ce au lovit biserica.
Părintele Constantin Necula: Eu am spus de la începutul pandemiei că aşa se va întâmpla. Curtea unui actor a fost şi online-ul. Puteau sp facă acolo un cântec pentru bolnavi. Le atrag atentia că vectorii care au făcut stand-up comedy împotriva familiei tradiţionale se cheamă tot politică.
Iniţial, m-am încruntat când am văzut mesajul actorilor, dar mi-am dat seama că au nevoie de ajutor. Nu se poate face cultură fără bani. Cred că e nevoie să investim în cultură, chiar dacă nu ne place cultura. Eu Sibiul nu îl văd fără Filantropica, fără Muzeul Astra. E impresionant ce se întâmplă în oraş.
