Primul protestatar ridicat de forţele de ordine şi arestat preventiv, după violenţele petrecute în ianuarie 2012, în centrul Capitalei, cere statului daune de peste 500.000 de euro, după ce a fost găsit nevinovat de către instanţă, informează Mediafax.
Mihai Căpăţână (24 de ani), achitat de instanţă pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, a dat în judecată statul român, prin Ministerul de Finanţe, şi cere 10.000 de lei daune materiale şi 500.000 de euro daune morale pentru "perioada arestului preventiv de 33 de zile".
Potrivit plângerii adresate Tribunalului Bucureşti, tânărul a fost ridicat de forţele de ordine în 15 ianuarie 2012, în jurul orelor 21.30, fiind suspectat că, împreună cu mai multe persoane, ar fi răsturnat jardinierele şi coşurile de gunoi din zona intersecţiei bulevardelor Dimitrie Cantemir şi Mărăşeşti, apoi le-ar fi incendiat.
Mihai Căpăţână a fost dus atunci la Poliţie, unde a fost amprentat, fotografiat şi audiat, iar apoi, la propunerea procurorilor, a fost arestat pentru 30 de zile, în 16 ianuarie 2012, printr-o decizie a Judecătoriei Sectorului 4. La 11 februarie 2012, aceeaşi instanţă a prelungit măsura de arest preventiv, dar tânărul a contestat decizia la Tribunalul Bucureşti, care a admis recursul, în 16 februarie 2012, şi a decis eliberarea lui.
În timpul arestului preventiv, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 l-au trimis în judecată pe Mihai Căpăţână pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
Probele anchetatorilor au fost înregistrările video, planşele foto şi declaraţiile a trei martori care erau la aproximativ 50 de metri distanţă şi care au descris evenimentele şi cum a fost reţinut tânărul. Unul dintre martori l-a recunoscut fără ezitare pe Mihai Căpăţână din planşele foto, precizând că acesta a participat la violenţe.
"Datorită plajei de vizibilitate, camera nu l-a surprins pe inculpat decât static, în mijlocul străzii, dar acest fapt nu înlătură declaraţiile martorilor oculari", se arăta în actul de trimitere în judecată.
Atât în faţa anchetatorilor, cât şi la instanţa de judecată, Mihai Căpăţână a susţinut că este nevinovat şi că era doar în trecere spre Piaţa Universităţii, unde dorea să se alăture demonstranţilor şi să protesteze paşnic, dar nu i-au permis forţele de ordine să treacă spre Piaţa Unirii.
"Am rămas în acea zonă (intersecţia Dimitrie Cantemir-Mărăşeşti) şi, din curiozitate, priveam la manifestanţi, în unele momente fiind foarte aproape de ei, dar neluând parte la manifestările lor", arată Mihai Căpăţână în plângerea prin care solicită daune de la statul român.
La 29 noiembrie 2012, Judecătoria Sectorului 4 a dispus achitarea lui Mihai Căpăţână pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de el. Instanţa a reţinut în motivare că declaraţia martorului care l-a identificat pe Mihai Căpăţână ca fiind unul dintre cei care au participat la incendieri şi violenţe a fost dată cu rea-credinţă. Judecătorul a explicat aceasta prin faptul că martorul respectiv era la o distanţă de 40-50 de metri, la fel ca ceilalţi doi martori care nu i-au putut distinge fizionomia tânărului, iar în zonă mai erau persoane cu haine similare cu ale lui Căpăţână şi, în plus, protestatarii aveau feţele acoperite cu fulare.
În motivarea Judecătoriei Sectorului 4 se mai arată că, din înregistările unei camere video din zonă, se observă că Mihai Căpăţână privea spre grupul recalcitrant, nu a purtat nicio discuţie cu persoanele agresive, iar la un moment dat a stat lângă două-trei persoane care se manifestau violent, dar nu a interacţionat cu acestea.
Protestele din ianuarie 2012 desfăşurate în centrul Capitalei - la care au ieşit în stradă, mai multe zile la rând, sute de persoane - au început în 13 ianuarie, în semn de solidaritate cu Raed Arafat, atunci subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, protagonist al unui conflict public cu preşedintele Traian Băsescu, pe tema reformelor din Sănătate.
