Fiu al unui cetnic (denumire asociată cu sârbi şi muntenegreni care făceau parte dintr-o grupare paramilitară regalistă iugoslavă) şi al unei muntenegrence, Radovan Karad¸ić urmează studii de psihiatrie la Universitatea de Medicină din Sarajevo începând cu 1960. Între 1974-1975 îşi completează studiile la Universitatea Columbia din New York. Din 1983, activează ca psiholog al echipei de fotbal Steaua Roşie Belgrad. Are înclinaţii umaniste - scrie poezii, se preocupă de ecologie -, dar este pasionat şi de viaţa politică, aşa că în 1989 întemeiază Partidul Democratic Sârb din Bosnia Herzegovina. Scopul urmărit de Karad¸ić este protejarea intereselor sârbilor, prin orice mijloace.
În octombrie 1991, Bosnia - Herzegovina îşi proclamă suveranitatea. Declaraţia este urmată de un referendum în care croaţii şi musulmanii votează pentru desprinderea de Iugoslavia. Sârbii boicotează referendumul. În aprilie 1992, Bosnia ? Herzegovina îşi proclamă independenţa. După două zile, sârbii proclamă independenţa propriului lor stat, Republica Sârbă a Bosniei şi Herzegovina - Republica Srpska. Karad¸ić este ales preşedinte, în ciuda nerecunoaşterii pe plan extern a statului. Mai târziu în acelaşi an, chiar şi croaţii proclamă ?comunitatea croată Herzeg Bosna?.
Când războiul civil destrăma Iugoslavia lui Tito, Slobodan Milo¨ević mai miza doar pe cartea naţionalismului, lansând sloganul ?Toţi sârbii într-un singur stat?. Acest proiect al Serbiei mari i-a impulsionat pe sârbii din republicile rebele Croaţia şi Bosnia să lupte pentru segregare. Sigur că şi protejaţii săi, Radovan Karad¸ić şi Ratko Mladić, au urmat acelaşi exemplu şi au beneficiat de tot sprijinul. Mişcarea a provocat drame umanitare nemaivăzute în Europa de la cel de-al doilea Război Mondial.
Morminte la Sarajevo. Peste 10.000 de victime ale războiului
15 CAPETE DE ACUZARE
Când totul a devenit prea costisitor, Milosević şi-a părăsit protejaţii care luptau în Bosnia, iar Karad¸ić şi Mladić s-au descurcat singuri. Acum, la 63 de ani şi după 13 ani de fugă, primul dintre ei va trebui să răspundă în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga pentru 15 capete de acuzare. Genocid, persecuţii, exterminare, crime, deportări, acte inumane, luare de ostatici. O listă lungă. Actul de acuzare îl arată drept principal artizan al planului de purificare etnică în Bosnia ? Herzegovina, cu sprijinul lui Mladić. Planul lor de acţiune ?se traduce prin persecuţii, tactici de teroare, expulzare şi eliminare?, potrivit documentului. Concret, ei sunt făcuţi responsabili pentru trei momente sinistre ale războiului din Bosnia ? genocidul din Srebrenica, asediul Sarajevo (soldat cu peste 12.000 de victime) şi reţinerea a mii de civili în taberele din regiunea Prijedor.
Srebrenica. Urmele unui carnagiu
Karad¸ić ?a planificat, a incitat la comitere, a ordonat şi ajutat la planificarea (...) persecutării populaţiei musulmane din enclava Srebrenica?. În cel mai grav masacru de la sfârşitul celei de a doua conflagraţii mondiale, aproximativ 8000 de băieţi şi bărbaţi musulmani refugiaţi au fost ucişi cu sânge rece şi înhumaţi în gropi comune de trupe sârbe şi gherile paramilitare, la 11 iulie 1995, când forţe ONU olandeze, slab înarmate şi inferioare numeric, nu au reacţionat. În continuare, campania de purificare etnică a dus la refugierea a zeci de mii de oameni.
Mai mult, în calitate de comandant-şef al forţelor armate sârbe din Bosnia, Karad¸ić este responsabil pentru asediul de la Sarajevo, unde ar fi planificat ?o campanie prelungită de bombardamente şi focuri izolate împotriva populaţiei civile (...) pentru menţinerea locuitorilor într-o stare de teroare continuă?. Este acuzat de luare de ostatici, de folosirea forţelor pentru pace ca scuturi umane şi pentru încarcerarea a mii de civili croaţi şi musulmani în condiţii inumane, în regiunea Prijedor. 200 de militari ONU au fost reţinuţi în vara anului 1995.
La Dayton, în noiembrie 1995, când s-a pus capăt războiului din Bosnia, era clar că proiectul Serbiei Mari s-a năruit, Milosević era privit de marile puteri ca un partener egal, iar Karad¸ić nici pe departe. Un an mai târziu, acesta s-a făcut nevăzut, devenind unul dintre cei mai urmăriţi oameni de pe planetă.
UN MOŞNEAG DEPRESIV CU BARBĂ ALBĂ, OCHELARI ŞI PLETE
Deşi pe capul său s-a pus o recompensă de 5 milioane $, a trăit o bună perioadă de timp la Belgrad, sub numele de Dragan Dabić. Se ocupa cu medicina alternativă, în cadrul unei clinici private. A susţinut conferinţe pe teme de bioenergie şi a scris articole în publicaţii de specialitate. Potrivit oficialilor sârbi, care au prezentat presei o fotografie nedatată, Karad¸ić şi-a ascuns identitatea cu dibăcie sub barba stufoasă şi pletele albe, plus o pereche de ochelari. Totuşi, se pare că la momentul arestării, purta părul şi barba vopsite negre. În plus, avea o stare clar depresivă, aşa cum a declarat procurorul. Oficialii au adăugat că ?Dabić? a fost pus sub urmărire în urmă cu câteva săptămâni, în urma unui pont primit de la un serviciu străin de informaţii.
Avocatul Svetozar Vujacić, reprezentantul lui Karad¸ić, le-a declarat ziariştilor că clientul său a fost arestat într-adevăr la Belgrad, însă nu luni, cum susţine procurorul general, ci vineri, 18 iulie, in jurul orei 21:30, într-un autobuz de linie preorăşenească ce face legătura dintre Belgrad şi Batajnica. În momentul arestării, Karad¸ić ar fi fost legat la ochi, apoi închis ?într-o încăpere?, într-un loc necunoscut. Avocatul acuză că s-a comis o ilegalitate, întrucat Karad¸ić a fost interogat de procurori abia luni. ?Întregul proces este o farsă!?, drept pentru care Radovan Karad¸ić se apăra prin tăcere.
CONDUCEREA SÂRBĂ ÎŞI VEDE VISUL CU OCHII: ADERAREA LA UE, APROAPE POSIBILĂ
Un pact de preaderare a fost semnat anul acesta cu Serbia înainte de alegerile prezidenţiale, însă acordul nu va fi ratificat până când toţi cei urmăriţi vor fi aduşi în faţa instanţei, potrivit dorinţei Olandei. Belgradul a fost acuzat în mod repetat de procurorul TPI, Carla del Ponte, că ofera acoperire celor doi criminali de război, iar oficialităţile americane au cerut în mod susţinut preşedinţiei sârbe să îi aresteze, sugerând că, dacă ar exista voinţă politică, Serbia ar putea face acest lucru.
Autorităţile pro-europene din Serbia jubilează totuşi: arestarea fostului preşedinte a fost o condiţie esenţială pentru apropierea Serbiei de Uniunea Europeană. Din păcate, mai au de furcă cu Ratko Mladić, care are avantajul unor tactici militare şi beneficiază şi de sprijinul foştilor subordonaţi, care nu de puţine ori l-au adăpostit în unităţi militare. Ar mai fi Goran Had¸ić, fostul lider politic al sârbilor din Croaţia, responsabil pentru măceluri în Krajna. Aici, trupe paramilitare sârbe au ucis cel puţin 250 de persoane. TPI, care funcţionează sub mandat ONU, trebuie să finalizeze toate cazurile până în 2010.
Radovan Karad¸ić, Ratko Mladić, Vojislav Śe¨elj
Preşedinţia Uniunii Europene a felicitat autorităţile sârbe: ?Această evoluţie ilustrează angajamentul noului guvern de la Belgrad de a contribui la pacea şi stabilitatea din regiunea Balcanilor şi reprezintă o etapă importantă pe calea apropierii Serbiei de UE.? Ceva mai direct, comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, a declarat că arestarea lui Karad¸ić este o ?piatră de hotar? pentru eforturile Serbiei de a adera. ?Se dovedeşte hotărârea noului guvern de a coopera pe deplin cu tribunalul?, a spus Rehn, adăugând că va discuta următorii paşi în relaţia cu Belgradul în cadrul întâlnirii dintre miniştrii de externe ai UE de marţi, ca şi cu ministrul de externe sârb, aflat la Bruxelles.
Şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, a calificat momentul ca un pas în direcţia potrivită: ?Este o veste foarte bună. Am lucrat îndelung cu autorităţile sârbe şi cu tribunalul de la Haga. Cu toţii sunt fericiţi. Îi felicit şi cred că este important ca Radovan Karad¸ić să fie judecat corect. Serbia şi-a îmbunătăţit cooperarea cu instanţa ONU după alegerile recente prezidenţiale şi parlamentare şi cred că acesta este un aspect pozitiv.?
În asentimentul lui Javier Solana, José Manuel Durrão Barroso a salutat vestea arestării: ?Este o evoluţie pozitivă, care va contribui la aducerea justiţiei şi reconcilierii de durată în Balcanii de Vest. (...) Este, de asemenea, foarte importantă pentru aspiraţiile europene ale Serbiei.?
Ministrul de externe al Bosniei - Herzegovina, Sven Alkalaj, a salutat arestarea, pe care o consideră o încununare a eforturilor TPI: ?Nu este niciodată prea târziu să-i aducem pe vinovaţi în faţa instanţei de la Haga. Această acţiune este o încurajare a eforturilor TPI, un semn că acesta este pe drumul cel bun şi o dovadă că crimele nu rămân nepedepsite.? Şi ministrul german de externe, Frank Walter Steinmeier, consideră că arestarea este un moment crucial în apropierea dintre Serbia şi Uniunea Europeană. ?Îmi dovedeşte că Boris Tadic şi noul guvern de la Belgrad doresc serios stabilizarea internă a Serbiei şi cred că această arestare este un semn de respect pentru toţi cei care au avut de suferit de pe urma fostului regim Milosević?, a adăugat Steinmeier.
Autorităţile de la Washington văd în arestarea sa un omagiu adus victimelor atrocităţilor comise în timpul războiului din Bosnia. Diplomatul american Richard Holbrooke, artizanul Acordului de pace de la Dayton l-a numit pe Karad¸ić ?Ossama bin Laden al Europei?.
NU RECUNOSC NIMIC!
Conform procedurilor, Radovan Karad¸ić nu va fi judecat mai devreme de câteva luni: procurorul internaţional de la Haga, Olga Kavran, nu poate da un termen precis. ?Ar trebui să sosească aici în viitorul apropiat. Nu avem încă data exactă la care va avea loc prima înfăţişare în faţa judecătorilor pentru a răspunde numeroaselor acuzaţii.? Referitor la acestea, fostul lider al sârbilor bosniaci le-a negat în totalitate la scurtă vreme după prima inculpare şi a refuzat să recunoască legitimitatea instanţei ONU.
Potrivit legilor sârbe, audierea preliminară, efectuată de un judecător de instrucţie, este primul pas al procedurii de extrădare. Aceasta s-a încheiat marţi dimineaţă. Magistratul are apoi la dispoziţie trei zile pentru a decide dacă inculpatul îndeplineşte condiţiile pentru a fi transferat la Haga. În aşteptarea transferului la TPI, Karad¸ić va rămâne într-o unitate specială de detenţie.
REACŢII BALCANICE, REACŢII CAPITALISTE
Anunţul capturării lui Karad¸ić a stârnit urale în Bosnia, unde oamenii au celebrat pe străzile din Sarajevo capturarea celui responsabil de uciderea a mii de musulmani şi croaţi. Sigur că au existat, de cealaltă parte, ultranaţionaliştii sârbi care au protestat pe străzile din Belgrad şi Pale. Pe de altă parte, o altă consecinţă prevăzută de analişti s-a produs pe piaţa financiară: dinarul sârbesc s-a întărit după arestare.
Ella Moroiu, Antena3.ro
