Tot ce trebuie să știi despre Catedrala Națională, cea mai mare biserică ortodoxă din lume: Cât costă și ce o face unică

Duminică, pe 26 octombrie 2025, are loc, la București, inaugurarea oficială a Catedralei Naționale, cel mai amplu proiect religios construit în România în ultimul secol. Slujba de sfințire a spațiului liturgic principal va fi oficiată de Patriarhul Daniel, în prezența ierarhilor BOR, a oficialităților civile și a numeroși credincioși din țară și diaspora.

Această etapă marchează deschiderea parțială a edificiului către public, deși lucrările de amenajare interioară și exterioară nu sunt complet finalizate.

Catedrala Națională din București este, conform celor mai recente evaluări, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, dacă ne referim la înălțime, volum și ambitus arhitectural.

‹ ›

Catedrala Mântuirii Neamului: Istoria proiectului

Ideea unei catedrale naționale a fost formulată încă din 1884, după Războiul de Independență, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza contextelor istorice – războaie, regimuri politice și priorități bugetare. Proiectul actual a fost demarat în mod efectiv în anul 2010, sub coordonarea Patriarhiei Române.

Construcția a început în 2011, iar primele slujbe s-au desfășurat în incinta neterminată a catedralei încă din 2018. Din acel moment, lucrările au continuat etapizat, în funcție de alocările financiare disponibile.

Dimensiuni și specificații

Catedrala este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume și cea mai înaltă construcție religioasă din România.

• Înălțime totală: aproximativ 120 metri (până în vârful crucii centrale)
• Suprafață desfășurată: peste 38.000 metri pătrați
• Capacitate interioară: între 5.000 și 8.000 de persoane (până la 100.000 în exterior, la slujbe mari)
• Turla Pantocratorului: atinge 106 metri
• Iconostas: cel mai mare din lume, conform Cărții Recordurilor – 23,8 m lungime și 17,1 m înălțime

Catedrala neamului: Cele mai importante momente din cronologia construcţiei

• Februarie - martie 2005 – Conform dorinţei vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist, s-a realizat alegerea amplasamentului Catedralei Naţionale pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi Strada Izvor; terenul are o suprafaţă de 110.000 m2 şi o formă aproximativ dreptunghiulară. Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 19 / 17 mart. 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului".
• 13 februarie 2006 – Camera Deputaţilor a predat Patriarhiei Române terenul din Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, printr-un protocol.
• 29 noiembrie 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei.
• 28 decembrie 2007 – adoptarea Legii nr. 376 privind construirea Ansamblului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului".
• 2007-2010 – pregătirea documentaţiei ridicării lăcaşului.
• 28 decembrie 2009 – lansarea licitaţiei pentru selectarea proiectului Catedralei Naţionale.
• 30 iunie -1 iulie 2010 – evaluarea selecţiei proiectelor; proiectul câştigător a fost realizat de firma SC Vanel Exim SRL, cu care s-a încheiat contractul de proiectare.
• 2 septembrie 2010 – obţinerea Autorizaţiei de construcţie nr. 314-S pentru executarea lucrărilor de construire a edificiului.
• 2010 - organizarea şantierului, montarea pereţilor mulaţi, excavarea pământului la fundaţia viitorului edificiu.
• 28 iunie 2011 – încheierea contractului cu firma SC Bog'Art SRL pentru execuţia infrastructurii subterane.
• 2011 - hidroizolarea infrastructurii cu folii din tablă de plumb pentru eficienţă şi durabilitate.
• 24 octombrie 2011 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de sfinţire a Paraclisului de la şantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului "Prodromiţa" şi Sfântul Ioan Gură de Aur.
• 28 iunie 2012 – după finalizarea radierului general şi a unei părţi a elementelor structurale ale subsolului 3, Preafericitul Părinte Patriarh a oficiat slujba de sfinţire a temeliei Catedralei. Un hrisov şi crucea prin care s-a sfinţit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului (dintre axele 35-37 per ZZVV).
• Aprilie 2013 – construcţia Catedralei Naţionale a ajuns la cota 0.
• 22 iulie 2013 – începerea lucrărilor pentru executarea suprastructurii Catedralei de către SC Strabag SRL.
• 4 septembrie 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în faţa Catedralei Naţionale, cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi din toată lumea.
• 4 septembrie 2018 – montarea clopotelor în turla clopotniţei de pe faţada de vest, la o înălţime de 60 metri; clopotele au fost sfinţite în ziua precedentă (3 sept. 2018).
• 26 octombrie 2018 – acoperirea turlei-clopotniţă a Catedralei Naţionale.
• 2018 – realizarea mozaicului altarului şi al iconostasului Catedralei Naţionale sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălţime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România şi una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.
• 25 noiembrie 2018 – sfinţirea altarului Catedralei Naţionale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
• 31 mai 2019 – vizita Papei Francisc la Catedrala Naţională.
• Iulie 2019 – finalizarea construcţiei turlelor şi montarea învelitorilor din cupru.
• 8 aprilie 2025 – montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naţionale, la aproximativ 130 de metri înălţime.
• 2019-2025 – realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului (aproximativ 25.000 m2), unul dintre cel mai mari ansambluri iconografice în mozaic.
• 26 octombrie 2025 – sfinţirea Catedralei Naţionale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Elemente tehnice și artistice

Structura de rezistență este realizată din beton armat, cu fundații adânci adaptate specificului zonei. Interiorul este acoperit cu mozaicuri lucrate manual, în stil neo-bizantin. Doar în zona altarului au fost montați peste 2.500 m² de mozaic.

Catedrala dispune și de dotări moderne, inclusiv instalații HVAC de mari dimensiuni, sistem integrat de iluminat arhitectural și infrastructură pentru transmisiuni media.

Cât costă Catedrala Mântuirii Neamului și de unde vin banii

Finanțarea construcției a fost realizată din surse multiple:

• Fonduri publice: alocări anuale de la Guvern, primării și consilii județene
• Donații private: de la persoane fizice, companii și credincioși
• Buget total estimat (la finalizare): peste 200 milioane de euro

Exemple de alocări recente:

• 10 milioane lei – Consiliul Județean Ilfov (2025)
• 2 milioane lei – Primăria Sector 2 (2025)
• 20 milioane euro – alocare guvernamentală în 2024

Patriarhia a precizat în mai multe rânduri că fondurile publice au fost utilizate pentru lucrări de construcție și infrastructură, în timp ce elementele decorative sau artistice sunt acoperite în mare parte din donații.

La ce să fii atent înainte de a intra în Catedrala Națională: Porticurile, piațeta și turlele

Elementele exterioare din cadrul ansamblului arhitectural al Catedralei Naționale – porticurile, piațeta și turlele – contribuie la definirea acestui spațiu sacru în peisajul urban al Bucureștiului, ca o mărturie a istoriei și spiritualității românești, sinteză între tradiție și modernitate.

Porticuri

Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.

Piațetă

În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Ce este „Peștera Sf. Andrei”

Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei”, cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Cele 8 turle

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone.

Detalii neștiute despre Catedrala Mântuirii. Cum au reușit constructorii să facă clădirea imună la cutremure

„Încă de la început, de când am săpat groapa pentru radierul general, am avut o groapă foarte mare de excavat, de aproape 20 de metri înălțime, și sprijinirea pereților ei, de exemplu, cu pereți mulați, a reprezentat o mare provocare la vremea aceea. Asta pentru că aveam patru rânduri de ancore, am redus un rând de ancore, că din calcule se părea că se poate așa, am făcut-o, cu toate că exista riscul să cedeze, să se încline peretele mulat, și, cu ajutorul Domnului, a mers totul foarte bine. Apoi la radierul general am avut surpriza să constatăm că el stă într-o pânză de apă freatică, la vreo 60 de centimetri, și a trebuit să luăm măsuri drastice împotriva pătrunderii apei în construcție. Am făcut și atunci acest lucru.

Ulterior, am avut o altă mare provocare legată de construcția navei Catedralei, care are 120 de metri. La această lungime trebuie neapărat să aibă rosturi de tasare, din loc în loc, care-ți taie clădirea total, de sus până jos, ca să lucreze separat la cutremur. Or, noi nu puteam să facem acest lucru”, a povestit, în luna aprilie, pentru Agerpres, părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române.

El a explicat că, la cutremur, „dacă nu e divizat în mai multe componente, un mastodont se autodistruge cu mișcările tectonice”.

„De exemplu, Casa Poporului, Parlamentul actual, îmi spunea, Dumnezeu s-o ierte, doamna Anca Petrescu, autoarea proiectului, că e compus din 25 de corpuri total distincte între ele, pe care noi nu le vedem. Vedem că e o casă, dar ele la cutremur lucrează așa. La noi, aici, imaginați-vă că provocarea pentru inginerii proiectanți a fost foarte mare, pentru că nu puteam să facem rosturi de tasare, să împărțim biserica în trei, tăiată de sus până jos. Avem picturi, e o sală lungă.

S-a găsit o soluție, dar cu foarte multă frământare. De asemenea, din calculele inginerești, rezultă că o clădire înaltă, dacă e bine proiectată și bine făcută, ar trebui ca, la un cutremur de 9 grade Richter, să balanseze 120 de centimetri și să revină pe poziție, fără să se distrugă clădirea. Imaginați-vă, Catedrala noastră, care are 125 de metri deasupra terenului, din calcule rezultă că ar trebui ca, la un cutremur, Doamne ferește, de 9 grade Richter, tangajul acesta să fie doar de 30 de centimetri, în loc de 120, ceea ce e o stabilitate extraordinară”, a precizat părintele Crîngașu.

Ce statut are Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala are statut de Catedrală Patriarhală Națională, iar rolul său este atât religios (sediu al marilor ceremonii ortodoxe), cât și simbolic (ca edificiu comemorativ pentru eroii neamului). Este gândită să găzduiască evenimente religioase de anvergură, pelerinaje, sinaxe bisericești, precum și vizite oficiale ale ierarhilor ortodocși din întreaga lume.

Edificiul este dotat și cu spații anexe: sală polivalentă, muzeu, bibliotecă, centre de conferințe și infrastructură tehnică.

Termen de finalizare

Deși spațiul liturgic principal va fi sfințit pe 26 octombrie 2025, lucrările de finalizare a întregului ansamblu vor continua și în anii următori. Conform estimărilor Patriarhiei, finalizarea completă ar putea avea loc după 2027, în funcție de ritmul finanțărilor.