Sfântul Ioan Botezătorul, cunoscut în popor ca Sfântul Ion sau Sântion, este una dintre cele mai importante figuri din calendarul ortodox, sărbătorită anual pe 7 ianuarie. Această zi marchează Soborul Sfântului Ioan Botezătorul și reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă, începute de Sfântul Nicolae pe 6 decembrie. În tradiția românească, Sfântul Ioan Botezătorul este considerat Înaintemergătorul Domnului, protector al pruncilor și al apei, iar sărbătoarea sa este însoțită de numeroase tradiții și superstiții care atrag sănătate, belșug și protecție pentru întregul an.
Aproape două milioane de români poartă nume derivate de la Sfântul Ion, precum Ioan, Ionuț, Ioana sau Ionela, făcând din această zi una dintre cele mai populare onomastici.
Cine este Sfântul Ioan Botezătorul?
Sfântul Ioan Botezătorul, fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, este o figură centrală în creștinism. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil, iar el a dus o viață ascetică în deșert, hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică și purtând o haină din păr de cămilă. Rolul său principal a fost să pregătească poporul pentru venirea lui Iisus Hristos, botezându-l în apele Iordanului și vestind: „Pocăiți-vă, că se apropie Împărăția Cerurilor”.
Sfântul Ioan este numit Înaintemergătorul Domnului pentru că a anunțat sosirea Mântuitorului. El a mustrat păcatele oamenilor, inclusiv pe regele Irod, pentru traiul nelegiuit cu Irodiada, soția fratelui său. Acest curaj i-a adus martiriul: decapitat la cererea Irodiadei, prin intermediul fiicei sale Salomeea, în timpul unui ospăț. Biserica Ortodoxă Română îi dedică mai multe sărbători, iar cea de pe 7 ianuarie comemorează soborul său, imediat după Bobotează.
În iconografia ortodoxă, Sfântul Ioan este reprezentat adesea cu aripi, simbolizând rolul său de mesager divin, și este considerat unul dintre cei mai mari sfinți, după Fecioara Maria.
Semnificația sărbătorii de Sfântul Ioan în calendarul ortodox
Ziua de 7 ianuarie este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, fiind o sărbătoare importantă care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Ea vine imediat după Bobotează (6 ianuarie), când se comemorează Botezul Domnului, moment în care Sfântul Ioan L-a botezat pe Iisus în Iordan, revelând Sfânta Treime.
În tradiția populară, Sfântul Ion este protectorul vieții, al pruncilor și al apei sfințite. Se crede că rugăciunile către el aduc sănătate copiilor și feresc familia de boli. De asemenea, această zi simbolizează trecerea de la iarnă spre primăvară, cu expresia populară „se botează gerul”, adică frigul începe să se înmoaie, iar temperaturile cresc treptat.
Sărbătoarea este o ocazie de bucurie colectivă, cu petreceri, vizite și urări vesele, deoarece se spune că cine este trist pe 7 ianuarie va rămâne așa tot anul.
Tradiții populare de Sfântul Ioan Botezătorul
Tradițiile de Sf. Ioan variază în funcție de regiune, dar toate au în comun elemente de purificare, veselie și comunitate. Una dintre cele mai cunoscute este Iordănitul femeilor, un ritual vechi în care femeile se adună la o gazdă, aduc mâncare și băutură, petrec până dimineața cu dans și cântec, afirmându-și solidaritatea. În unele zone, acest obicei este păstrat ca o petrecere tradițională.
În Bucovina și Transilvania, se practică Udatul Ionilor: la porțile celor care poartă numele Ion sau derivate se pune un brad împodobit, iar sărbătoriții organizează petreceri cu lăutari. În alte regiuni, Ionii sunt purtați în alai prin sat și stropiți simbolic cu apă la râu, amintind de botez.
O altă tradiție frumoasă este împărțirea darurilor: se oferă alimente sau băuturi celor numiți Ion, pentru a atrage belșug în casă. Dimineața, oamenii se stropesc cu agheasmă mare de la Bobotează, crezând că îi ferește de boli și răceli tot anul. La sate, se aprind focuri mari sau candele, pentru a alunga spiritele rele și a aduce lumină în gospodărie.
De asemenea, se ține post sau se pregătesc mese festive, cu accent pe veselie și vizite între rude.
Superstiții și interdicții de Sfântul Ion
Superstițiile asociate cu Sfântul Ioan Botezătorul sunt menite să protejeze familia și gospodăria. Una dintre cele mai stricte este să nu bei vin roșu pe 7 ianuarie, deoarece amintește de sângele vărsat la martiriul sfântului. De asemenea, trebuie să fie veselie în casă – tristețea sau supărarea atrag necazuri tot anul.
Nu se folosește cuțitul: alimentele se rup cu mâna, pentru a evita vărsarea de sânge simbolică. Se interzice consumul de usturoi, pepene sau alte alimente „în cruce”, și nu se stinge candela sau lumânarea, care arde pentru bunăstarea familiei.
Alte superstiții includ: nu se spală rufe, nu se face curățenie mare, nu se coase și nu se mătură, ca să nu tulburi liniștea răposaților. La sate, ziua se ține pentru a feri casa de incendii și animalele de fiare sălbatice.
Fetele tinere se spală pe față cu apă de la fântână pentru un ten curat și sănătos, iar stropirea cu agheasmă este obligatorie pentru protecție împotriva bolilor.
Obiceiuri regionale și onomastica de Sfântul Ioan
În diferite zone ale României, tradițiile de Sf. Ion capătă nuanțe specifice. În Moldova și Bucovina, accentul cade pe petreceri și bradul împodobit la poartă. În Transilvania, udatul sau stropitul Ionilor este un spectacol comunitar plin de voie bună.
Ziua este și o mare onomastică: peste 1,9 milioane de români sărbătoresc, cu nume precum Ioan, Ion, Ionuț, Ioana, Ionela sau Oana. Tradiția cere urări vesele și daruri, pentru a atrage noroc.
În lumea modernă, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne un prilej de reconectare cu rădăcinile culturale și spirituale.
Ştiri video recomandate
