Boboteaza, sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcând Botezul Domnului Iisus Hristos în râul Iordan. Credincioșii sunt foarte atenți la ce se face de Bobotează. Cunoscută și sub numele de Epifania sau Teofania, această zi simbolizează arătarea Sfintei Treimi și are o puternică încărcătură spirituală. În jurul Bobotezei s-au format, de-a lungul timpului, numeroase tradiții și obiceiuri populare, respectate mai ales în satele românești, dar și în mediul urban.
Ce se face de Bobotează conform tradiției
Conform tradiției populare românești, Boboteaza este o zi a purificării, protecției și reînnoirii spirituale. Unul dintre cele mai importante obiceiuri este sfințirea apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare. Aceasta este considerată făcătoare de minuni și este păstrată cu grijă în gospodării, fiind folosită pe tot parcursul anului.
În multe zone ale țării, preotul merge din casă în casă pentru a sfinți locuințele, stropind cu agheasmă și rostind rugăciuni pentru sănătate, belșug și pace. Se spune că astfel casa este ferită de rele și de boli pentru întreg anul.
Un alt obicei des întâlnit este postul ținut în ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie. Mulți credincioși aleg să postească până seara sau chiar până după slujba de sfințire a apei, ca semn de curățire sufletească.
În unele regiuni, există tradiția ca fetele nemăritate să facă diverse ritualuri de aflare a ursitului, punând busuioc sub pernă sau folosind apă sfințită. De asemenea, se crede că vremea din ziua de Bobotează poate prevesti cum va fi anul: dacă este ger, anul va fi roditor.
Ce se face de Bobotează la Biserică
La Biserică, Boboteaza este marcată printr-o slujbă solemnă, una dintre cele mai importante din calendarul ortodox. Sfânta Liturghie este urmată de Slujba Aghesmei Mari, diferită de cea a apei sfințite obișnuite, atât prin rugăciuni, cât și prin semnificație.
Momentul central al sărbătorii este sfințirea apei, care amintește de botezul lui Iisus în râul Iordan și de coborârea Duhului Sfânt. Credincioșii vin la biserică pentru a lua agheasmă, pe care o beau dimineața, pe nemâncate, timp de opt zile sau ori de câte ori au nevoie, cu credință și rugăciune.
În multe localități, după slujbă are loc ritualul aruncării crucii în apă, fie într-un râu, lac sau mare. Tinerii curajoși se aruncă în apă pentru a recupera crucea, iar cel care o aduce la mal este considerat binecuvântat și norocos tot anul. Acest obicei simbolizează curățirea apelor și reînnoirea spirituală a comunității.
Participarea la slujba de Bobotează este considerată un act de mare importanță spirituală, fiind un prilej de rugăciune, spovedanie și împărtășanie pentru mulți credincioși.
Ce nu se face pe 6 ianuarie, de Botezul Domnului
Ziua de Bobotează este considerată sărbătoare mare, motiv pentru care există și o serie de lucruri care nu ar trebui făcute. Conform tradiției, nu se muncește, nu se spală haine, nu se face curățenie și nu se desfășoară activități gospodărești grele. Se spune că munca în această zi atrage ghinion și boală.
De asemenea, nu este bine să existe certuri, supărări sau vorbe rele. Boboteaza este o zi a păcii și a curățirii sufletești, iar conflictele sunt considerate de rău augur. Tradiția spune că cei care se ceartă de Bobotează vor avea un an plin de neînțelegeri.
Un alt obicei popular interzice împrumutarea obiectelor din casă, deoarece se crede că astfel norocul și sporul pot părăsi gospodăria. Tot în această zi nu se aruncă gunoiul, pentru a nu alunga binele din casă.
Se mai spune că nu este bine să se consume alcool în exces sau să se petreacă zgomotos, Boboteaza fiind o sărbătoare a reculegerii și a respectului față de cele sfinte. În unele zone, femeile evită să coasă sau să toarcă, considerând că astfel pot atrage necazuri.
Ştiri video recomandate
