Trebuie să avem un guvern, iar acest guvern trebuie până la urmă să lucreze unic. Sigur că impozitul progresiv nu se va putea aplica. Însă, în perioade de criză, de fapt, nu se fac modificări în ceea ce înseamnă fiscalitate, trebuie să mai aștepte economia până când se relansează.
Eu nu critic guvernul, dar eu aș fi luat alte măsuri. Poate că unele ar fi trebuit să fie mai aranjate, dar nimeni în lumea asta, deocamdată, n-a găsit o soluție care să fie pe termen scurt, măcar fiabilă, pentru eliminarea efectelor crizei, măcar în ceea ce înseamnă inflație sau preț la carburant, nimeni.
Sunt încercări, e o lume care caută soluții. Din păcate, liderii lumii de astăzi sunt mai puțin pregătiți sau sunt mediocrii față de cei care au înființat Uniunea Europeană și alte organizații cu care ne mândrim acum.
Deci asta e epoca pe care o trăim acum. Ce să vă spun? Noi am intrat în criză. În România încă nu se spune lucrul ăsta.
Lucrurile se prezintă așa ca și cum suntem într-o perioadă în care am putea scăpa de criză.
Sunt figuri care spun că România nu va avea nimic de suferit din cauza crizei alimentare, pentru că noi suntem mari producători de cereale, de legume, de fructe și așa mai departe de parte, de parcă noi am mânca semințe de grâu și de porumb.
Dar pentru că n-avem industria alimentară și pentru că importăm aproape 70% din mâncarea din fiecare zi a românilor, sigur că suntem afectați de criza alimentară.
Importul de produse alimentare înseamnă import de inflație, creștere a prețurilor la raft.
Ministerul Agriculturii are un program de creștere a producției interne și de reducere a importurilor.
Să vedem ce se întâmplă după schimbarea ministrului.
Dar, în general, dacă e adevărat că strănutul Germaniei creează criză în România, atunci trebuie să credem lucrul ăsta dacă ne uităm la ce legătură avem noi cu Germania și nu numai cu Germania, cu Franța, cu Italia.
Noi avem o industrie în mare parte sub-contractuală față de aceste țări foarte puternice. În industria auto, şi nu numai, noi lucrăm la comandă, avem comenzi de la ei.
"Programul social trebuie să fie dublat imediat pe un program anticriză"
Orice defecțiune a pieței și a producției în aceste țări înseamnă automat o scădere a potențialului nostru industrial, deci o scădere a ratei de dezvoltare.
Asta trebuie să ne sperie neapărat și trebuie să avem neapărat o posibilitate de contracarare. Cum? Păi noi avem un program social pe care nimeni nu poate să-l conteste, ajutăm pe cei defavorizați, dar acest program social trebuie să fie dublat imediat pe un program anticriză.
Acest program anticriză trebuie să atace 3 direcții importante, care sunt vulnerabilități imense ale României. Prima vulnerabilitate este prețul energiei și aici, dacă domnul Virgil Popescu are ceva de reproșat, este cum a liberalizat piața, nu cum au crescut prețurile la PECO.
Deci această problemă care va înceta în primăvară prin ieșirea din plafonare, va duce la o creștere imediată a prețurilor la energie, a facturilor, cum să zice.
Asta înseamnă că structura economiei românești, care este de tip manufacturier cu un grad înalt de energointensivitate nu va putea suporta din punct de vedere competitiv aportul acesta imens al costului de energie și va intra în faliment.
Ce ne aşteaptă în primăvară, după finalizarea plafonărilor
Vom avea multe falimente în primăvară foarte multe și foarte multă creștere a șomajului. Dacă șomajul va crește în România în primăvară doar cu 2 % față de media actuală, atunci o să vedeți că o să intrăm într-o criză socială profundă.
Sunt analiști care spun că va crește cu 3 sau 4 %, eu sunt mai modest zic 2 % . A doua vulnerabilitate mare de care deja am vorbit este balanța comercială.
Balanţa comercială a României este specifica unei țări care trăiește pe datorie, iar această balanță comercială face ca să importăm inflație.
Dacă la această balanță comercială mai adăugăm și deficitul contului curent, atunci vedem că mai avem și un spor de greutate pe spatele economiei române și din împrumuturile care le facem.
A treia vulnerabilitate. Una dintre condițiile esențiale ale echilibrului economiei în condiții de criză este funcționarea mediului de afaceri, mediului economic, indiferent de capital, dacă e străin sau dacă românesc, dacă el lucrează pe teritoriul economic al României, trebuie să avem grijă de el.
De ce? Pentru că el ține echilibru, numai el creează, numai el performează și lucru cel mai important, numai el deține această putere de a bloca șomajul la un anumit nivel.
"Poate cei care câștigă mult poate nu sunt hoți, poate sunt reprezentanții succesului. Îi gonim din România?"
Păi dacă noi îl tot fel zăpăcim cu fel de fel de politicianisme de-astea, fără rost. Ba introducem impozitul progresiv, ba introduce impozitul de solidaritate.
Sigur că ar trebui să fie un fel de echitate. Unii câștigă mulți și alții mai puțin. Dar s-a gândit atunci când s-a vorbit în țara asta că cei care câștigă mult poate nu sunt hoți, poate sunt reprezentanții succesului. Trebuie să-i penalizăm pe ăştia, trebuie să-i gonim din România?
Cum se fac averile în România
Deci impozitul de solidaritate în momentul de criză e foarte periculos, pentru că el nu face o deosebire clară, mai ales atunci când ești politician de o natură, să zicem de stânga, între ce înseamnă venit corect făcut și evaziune fiscală, spre exemplu.
Că am mai auzit acum că trebuie să luptăm cu manichiuristele ca să facem o colectare mai bună. Chiar dacă le prinde pe toate manichiuristele și pe toți cântăreții de manele nu se face mare lucru. Pentru că evaziunea este în altă parte. Evaziunea e un concept de dezvoltare în România. Averile să fac în România prin evaziune și prin evaziune pe bugetul statului. Acolo trebuie umblat", a explicat analistul economic Mircea Coşea în emisiunea Descoperiți de la Antena 3.
