O nouă analiză realizată de Gallup în colaborare cu Citi, împărtășită în premieră cu CNN, a constatat că persoanele care au avut parte de zile cu caniculă extremă - semnificativ mai fierbinți decât în mod normal - au raportat o scădere a sentimentului de bunăstare.
În medie, populația globală a avut parte de trei ori mai multe zile de căldură extremă în 2020 decât în 2008, iar starea de bine a scăzut la nivel global cu 6,5% tot în acea perioadă.
De asemenea, cercetătorii au constatat că, din cauza crizei climatice, care face ca temperaturile să fie și mai ridicate, bunăstarea la nivel global ar putea scădea cu încă 17% până la sfârșitul acestui deceniu.
"Acest studiu reprezintă un nou mod de a analiza impactul schimbărilor climatice asupra oamenilor din întreaga lume", a declarat Nicole Willcoxon, director de cercetare al Gallup pentru proiect: "Și, deși există mulți factori care au un impact asupra bunăstării oamenilor, acest studiu demonstrează că există o relație clară între creșterea temperaturilor și declinul aprecierii vieții".
Căldura extremă a fost necruțătoare în emisfera nordică în această vară. În luna mai, Pakistanul și India s-au confruntat cu temperaturi caniculare care, potrivit oamenilor de știință, vor deveni de 100 de ori mai probabile pe măsură ce criza climatică avansează. Apoi, în iulie, Europa și Marea Britanie s-au confruntat cu temperaturi record. În același timp, temperaturile caniculare continuă să se abată asupra Chinei și a unor părți din Statele Unite, potrivit Mediafax.
Studiul arată ce impact are căldura asupra vieții noastre, fie că ne dăm seama sau nu
Pe parcursul a 15 ani, Gallup a intervievat 1,75 milioane de persoane din 160 de țări și i-a întrebat despre sentimentul lor de bunăstare. Cercetătorii au analizat căldura extremă din cele 30 de zile înainte ca respondenții să fie intervievați și apoi au comparat acest lucru cu răspunsurile lor privind evaluarea vieții.
O singură zi de căldură extremă a fost asociată cu o scădere medie a bunăstării de 0,56%.
"Este un set important de constatări pe care liderii trebuie să îl ia în considerare atunci când evaluează impactul schimbărilor climatice", a declarat Willcoxon.
Cercetătorii au constatat că impactul asupra bunăstării este mai semnificativ în rândul generațiilor mai în vârstă decât în rândul celor tinere, precum și în rândul celor care trăiesc în țări cu economii în curs de dezvoltare - unde oamenii sunt mai puțin pregătiți să facă față costurilor economice ale crizei climatice - precum China și Brazilia.
De asemenea, raportul a remarcat faptul că persoanele care locuiesc în regiunile cele mai sudice ale multor țări sunt expuse unui risc tot mai mare de temperaturi sufocante și de scăderea bunăstării asociate acestora.
Totodată, cercetătorii au făcut legătura între creșterea temperaturilor și dezastrele asociate, cum ar fi seceta, și conflictele majore și insecuritatea alimentară - ambele pot împinge oamenii din țările mai sărace și mai calde să migreze către națiuni mai bogate cu climă mai rece.
"Cercetările climatice arată că există un risc clar de migrație în masă, de creștere a diviziunilor sociale și a inegalității, de potențiale crize alimentare și alte lucruri de acest gen", a declarat Willcoxon.
În timp ce raportul a constatat că bunăstarea ar putea scădea cu încă 17% în următorii 8 ani, cercetătorii au declarat că această prognoză nu ia în considerare capacitatea lumii de a se adapta la criza climatică și de a se reface în urma căldurii extreme.
Organizația Meteorologică Mondială a raportat recent că în ultimii 50 de ani a avut loc un eveniment meteorologic extrem în fiecare zi, în medie, undeva în lume, ceea ce reprezintă o creștere de cinci ori a frecvenței în această perioadă.
