Servicii medicale ar putea fi prestate la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, numai în afara orelor de program al personalului solicitat şi în afara orelor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului (spitalizare continuă şi de zi, activitatea ambulatoriului de specialitate), precum şi programul de urgenţă din timpul gărzii, prevede o iniţiativă legislativă semnată de 102 parlamentari, potrivit Agerpres.
"În spitalele publice, serviciile/actele medicale la cererea pacientului, în regim privat, pot fi angajate numai de către personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepţia cazurilor în care — la cererea şefului de secţie din spital, cu acordul directorului medical şi cu avizul favorabil al managerului — alţi medici din sistemul public său privat sunt solicitaţi să îndeplinească actul medical, în condiţiile legii", prevede proiectul.
Vor putea să desfăşoare activitate medicală constând din prestarea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, medicii specialişti sau medicii primari — persoane fizice independente, cabinetele medicale individuale, "societate civilă medicală", dar şi "alte forme legale de organizare a activităţii medicale, care au în obiectul de activitate acordarea de servicii medicale".
Proiectul precizează însă că, în spitalele publice, medicii care potrivit programării asigură serviciul de gardă în ziua respectivă nu pot acorda servicii/acte medicale la cererea pacientului.
Totodată, în spitalele publice se pot efectua servicii/acte medicale acordate la cererea pacienţilor, în regim privat, numai în limita specialităților medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat.
Astfel, serviciile medicale la cererea pacienţilor din spitalele publice care se vor efectua în regim privat vor fi facturate şi vor include suma următoarelor cheltuieli: remuneraţia personalului medical implicat direct în prestarea serviciului medical solicitat; amortizarea aparaturii şi echipamentelor, cazarea, consultaţii, investigaţii şi analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrana, utilităţile, inclusiv cele aferente spălării inventarului moale, eliminarea şi neutralizarea deşeurilor, documentarea fizică şi informatică, întocmirea şi arhivarea documentelor etc.
Proiectul precizează că modalitatea de tarifare ar urma să fie stabilită prin ordin al ministrului Sănătăţii.
"Îndeplinirea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se realizează numai prin încheierea prealabilă a unui contract tripartit, semnat personal de către pacient sau reprezentantul său legal, de către medicul/medicii solicitaţi de aceştia — răspunzători juridic de serviciul/actul medical angajat — şi, respectiv, de managerul spitalului în cauză. Pacientul/reprezentantul său legal va semna, de asemenea, consimțământul informat pentru toate analizele, investigaţiile, manevrele şi intervenţiile medico-chirurgicale necesare îndeplinirii serviciului/actului medical contractat", mai prevede sursa citată.
Tariful minimal al serviciilor şi facilităţilor acordate de către spitalele publice vor fi stabilite prin Registrul de tarife pentru prestarea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, aprobate de către consiliul de administraţie al spitalului public, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii.
"Serviciile şi actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei poliţe de asigurare complementară/suplimentară încheiată de pacient cu un asigurator, în condiţiile legii, sau direct de către pacient. Contribuabilii pot dispune ca procentul din impozitul anual pe venit, prevăzut în condiţiile legii, să fie direcţionat şi către spitalele publice, care pot utiliza aceste sume inclusiv pentru creşterea veniturilor personalului medical", se arată în iniţiativa legislativă.
Proiectul mai prevede că din veniturile obţinute de spitalul public în condiţiile prezentei legi, managerul poate bonifica performanţa profesională a personalului de specialitate medico-sanitar angajat al spitalului, prin acordarea de recompense financiare, care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenţiat contabil şi supus global regimului juridic general de impunere prevăzut de reglementările legale în vigoare.
O altă prevedere se referă la faptul că medicii şi personalul medical din spitalele publice pot desfăşura activitate profesională în străinătate, cu acordul şefului de secţie şi al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea — în spitalul public unde este angajat — a locului de muncă, sub condiţia ca activitatea desfăşurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire şi specialităţii.
În acest caz, însă, angajatul este obligat că, în fiecare an, la sfârşitul perioadei de activitate în străinătate, să prezinte un raport de activitate şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii secţiei şi spitalului.
"Medicii rezidenţi, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, pot efectua stagii de pregătire şi de activitate şi în alte spitale publice decât cele universitare", prevede iniţiativa legislativă.
