România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte durata vieţii profesionale, cu o perioadă de 32,7 ani estimată în 2025, în creştere de la 32,2 ani în 2023, arată datele publicate joi de Eurostat, preluate de Agerpres. În Ţările de Jos se lucrează cel mai mult: 44 de ani.
"Indicatorul privind durata vieţii profesionale este o estimare a numărului de ani pe care o persoană în vârstă de 15 ani îi va petrece în câmpul muncii, adică să fie angajată sau şomeră de-a lungul vieţii. Acest indicator îşi propune să ofere un punct de vedere diferit asupra pieţei muncii, analizând întregul ciclu de viaţă al persoanelor din forţa de muncă, mai degrabă decât asupra unor stări specifice din ciclul de viaţă, cum ar fi şomajul în rândul tinerilor sau retragerea timpurie din forţa de muncă", scrie Eurostat.
Conform datelor Eurostat, persoanele cu vârsta de 15 ani şi peste din UE erau aşteptate să lucreze, în medie, 37,5 ani în 2025, faţă de 37,2 ani în 2024. Cu toate acestea, există diferenţe semnificative în rândul ţărilor membre UE. Î
În şapte state membre, toate ţări nordice, durata medie aşteptată a vieţii active este de 40 de ani sau chiar mai mult:
Ţările de Jos (44 de ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) şi Finlanda (40,1). În schimb, România (32,7 ani), Italia (33) şi Bulgaria (34,6) au cea mai scurtă viaţă activă.
Bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă
Repartiţia pe sexe arată că bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile. În 2025, bărbaţii din UE erau aşteptaţi să lucreze în medie 39,5 ani, cele mai lungi vieţii profesionale fiind înregistrate în cazul bărbaţilor din Ţările de Jos (45,9 ani), Suedia şi Danemarca (ambele 44,5 ani) şi Irlanda (43,4 ani). Cele mai scurte vieţi profesionale pentru bărbaţi sunt în Bulgaria (35,9 ani), România (36 ani) şi Croaţia (36,3 ani).
Pentru femei, durata medie preconizată a vieţii profesionale în UE este de 35,4 ani. Cele mai lungi au fost înregistrate în Suedia (42,3 ani), Ţările de Jos (41,9 ani) şi Estonia (41,8 ani). Cele mai scurte sunt în Italia (28,4 ani), România (29,1 ani) şi Grecia (31,8 ani).
Comparativ cu situaţia din 2016, durata aşteptată a vieţii profesionale în UE a crescut cu 2,3 ani, de la 35,2 ani, până la 37,5 ani. Decalajul dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte durata vieţii profesionale a scăzut şi el până la 4,1 ani în 2025, de la 5 ani în 2016. În urmă cu un deceniu durata vieţii profesionale era de 37,6 ani pentru bărbaţi şi 32,6 ani pentru femei.
Între 2016 şi 2025, durata aşteptată a vieţii profesionale a crescut în toate ţările UE. Însă patru ţări au înregistrat o creştere semnificativă de 4 ani sau mai mult: Malta (4,9 ani), Ungaria şi Irlanda (ambele cu 4,2 ani) şi Ţările de Jos (4,1 ani). În schimb, în România, Spania, Italia, Germania şi Austria durata vieţii profesionale a crescut cu mai puţin de doi ani.
O altă tendinţă notabilă în majoritatea ţărilor UE a fost aceea că durata vieţii profesionale a femeilor a crescut mai mult decât cea a bărbaţilor, excepţiile fiind Danemarca, România, Suedia şi Grecia.
