Autonomia de tip federalist este un bun instrument politic prin care diferenţele de limbă şi de cultură dintr-o regiune pot fi conciliate şi administrate, consideră coordonatorul departamentului de politică externă al Partidului Democrat European Catalan, Marc Gafarot i Monjó.
Acesta a explicat că, în opinia sa, în Transilvania, există o sesizabilă dorinţă către autonomie şi nu doar în rândurile populaţiei maghiare, ci şi a unora dintre români, care este posibil să nu împărtăşească modelul centralist de administrare a ţării.
"Cea mai mare bogăţie a Europei sunt societăţile multiculturale. În Spania nu trăiesc doar spanioli, mai sunt şi bascii, catalonii, galicienii. În ţară se vorbesc 4-5-6 limbi. (...) În România, în Transilvania, există o importantă comunitate de maghiari, au propria lor limbă, cultură. Dar cred că există o dorinţă, pe care o poţi simţi, către autonomie, în Transilvania, chiar dacă ea merge dincolo de limitele maghiarilor. Sunt români care trăiesc în Transilvania şi care au opinii diferite despre politica administraţiei interne a României, decât alţi români din alte părţi ale ţării", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Cluj, Marc Gafarot i Monjó.
Acesta a amintit că în anii '90, în Europa, exista un entuziasm în ceea ce priveşte caracterul multicultural al regiunilor şi un respect pentru diversitate, dar, mai susţine politicianul catalan, lucrurile nu a continuat să se dezvolte în această direcţie şi Comitetul Regiunilor a rămas, în acest timp, un organ consultativ.
"În societăţile ca Transilvania, Catalonia, sau acele regiuni europene care li se aseamănă, există comunităţi care nu urmează direcţia principală a ţării", a spus Marc Gafarot i Monjó.
Acesta consideră că un bun instrument prin care politica unei ţări poate să se adreseze diferenţelor existente în interiorul unei ţări, cărora să le dea un cadru comun şi, în acelaşi timp, să evite tensiunile sociale, este autonomia de tip federalist.
Autoguvernarea, crede Marc Gafarot i Monjó, poate ajuta la creşterea eficienţei şi transparenţei actului administrativ.
