Un raport Eurostat, realizat pe baza informaţiilor din 2025, arată că românii şi-au luat cele mai puţine măsuri de precauţie ca să-şi protejeze datele din mediul online, dintre toţi cetăţenii Uniunii Europene. Numai 56% dintre utilizatorii de Internet din România şi-au protejat informaţiile personale, în timp ce finlanzezii (92,6%), olandezii şi cehii sunt cei mai precauţi, din acest punct de vedere.
În 2025, 76,9% dintre utilizatorii de Internet din UE și-au protejat datele online, luând măsuri pentru a gestiona accesul la datele lor personale, o creștere de 3,7 puncte procentuale față de 2023 (73,2%).
Majoritatea cetăţenilor din UE (58,8%) au ales să nu permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare, în timp ce 56,2% au restricționat sau au refuzat accesul la locația lor geografică. Utilizarea acestor măsuri de protecție a crescut cu 4,5 și 5,4 puncte procentuale în ultimii 2 ani, comparativ cu 2023.
Limitarea accesului la profilurile din Social Media sau la stocarea online partajată a devenit, de asemenea, mai frecventă, 46,0% dintre utilizatorii de internet luând această măsură, o creștere de 5,0 puncte procentuale față de 2023.
În plus, 39,0% dintre persoane au verificat dacă site-ul web unde au furnizat date cu caracter personal este securizat (+4,2 puncte procentuale), iar 37,6% au citit declarațiile privind politica de confidențialitate înainte de a-și partaja datele cu caracter personal (+1,7 puncte procentuale).
Finlandezii, cei mai precauţi. Românii, la polul opus
Cea mai mare pondere a utilizatorilor de Internet care au luat măsuri pentru a-și proteja datele a fost înregistrată în Finlanda (92,6%), urmată de Olanda (91,2%) și Cehia (90,3%).
În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (56,0%), Slovenia (57,4%) și Bulgaria (62,0%).
Restricțiile, pe net, pentru adolescenți pot deveni realitate şi în Europa
Camera Lorzilor din Marea Britanie a votat un amendament care prevede interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, în cadrul proiectului de lege privind bunăstarea copiilor și școlile, aflat în prezent în dezbatere în Parlament. Amendamentul stabilește că, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, platformele de social media vor fi obligate să introducă sisteme „foarte eficiente” de verificare a vârstei, astfel încât minorii sub 16 ani să nu își mai poată crea conturi.
Criticii avertizează însă că interdicțiile pot fi greu de aplicat și pot avea efecte secundare. Guvernul francez a înaintat un proiect de lege (discutat în Parlament pe 19 ianuarie) pentru a interzice accesul la platforme minorilor sub 15 ani fără acordul părinților, începând cu septembrie 2026.
Spania, la rândul ei, testează sisteme de verificare reală a vârstei, inclusiv prin identitate digitală. Danemarca vrea să interzică utilizarea reţelelor sociale de către copiii sub 15 ani, iar Australia a aplicat deja o interdicţie pe platforme mari.
Ştiri video recomandate
