Peste 2,5 milioane de locuințe din România figurează drept „neocupate”, potrivit ultimului recensământ, din 2021. Iar peste 200.000 de case goale erau doar în București, arată aceleași documente.
Antena3.ro a pornit de la o întrebare: cum este posibil ca, într-o țară în care zeci de mii de oameni nu își permit o locuință decentă și în care prețul chiriilor pare să fi explodat, să existe milioane de case goale?
Numărul locuințelor neocupate a crescut cu mai bine de un milion în doar 10 ani
„În urma rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor, runda 2021, s-a constatat că, la nivel național, peste 2,5 milioane de locuințe sunt neocupate, iar în municipiul București avem peste 200.000: mai precis, 218.000 de locuințe neocupate. Comparativ cu recensământul anterior, din 2011, la nivel național s-a înregistrat o creștere de aproximativ 1,1 milioane de locuințe neocupate, iar la nivelul Municipiului București avem o creștere de peste 100.000 de astfel de locuințe”, a declarat, pentru Antena3.ro, Bogdan Drăghia, purtător de cuvânt al INS.
Oficial, nu se știu motivele pentru care în aceste locuințe nu stă nimeni.
„Nu știm. Institutul Național de Statistică nu a colectat date referitoare la motivele pentru care aceste locuințe nu sunt ocupate. Ce pot să vă mai precizez este că, din aceste locuințe, o parte au statut de case de vacanță. La nivel național, sunt aproape 18.000 de astfel de locuințe. Unele dintre ele sunt secundare, dar marea lor majoritate sunt locuințe principale - peste 1,4 milioane”, a adăugat Bogdan Drăghia.
De unde vine iluzia locuințelor neocupate
Cercetătorii, precum și experții în imobiliare cred că au găsit răspunsul. Iar acesta nu are legătură deloc cu ideea că în România se nasc mai puțini copii, deci casele au rămas nelocuite.
„E foarte confuză categoria aceasta de locuințe neocupate, că aici s-ar fi inclus și cazuri în care proprietarii dau în chirie locuința, deci nu proprietarul locuiește acolo. Asta înseamnă că avem milioane de locuințe care sunt închiriate fără contract de închiriere.
Și asta e o problemă majoră: din motivul acesta, că statul român nu a reușit să găsească mijloace, modalități prin care să impună proprietarilor și chiriașilor obligația de a avea un contract și acel contract să fie înregistrat.
Și dacă nu avem lucrul acesta, nici nu am putut să știm, de fapt, până în momentul de față, câți chiriași la privat avem în România și ce problemă de masă este, de fapt, această această chestiune”, explică socioloaga și activista Eniko Vincze.
Ea mai precizează că, într-adevăr, sunt foarte mulți români care lucrează în străinătate și mai vin acasă din când în când. Doar că, dacă ar fi doar acest motiv, al românilor plecați peste hotare ori declinul demografic, dezvoltatorii imobiliari nu ar construi în disperare.
„Dezvoltatorii n-ar mai construi așa, în nebunie, peste tot în orașele mari. Asta înseamnă că ei își pot vinde marfa. Sunt tot mai multe persoane care au în proprietate sute, poate chiar sute de locuințe, zeci de locuințe - cu siguranță, și ei le cumpără în speranța că își `parchează banii`, cum se mai zice”, ne lămurește Eniko Vincze.
Oameni care au peste 100 de locuințe fiecare
Să luăm, de exemplu, Clujul. Eniko Vincze e de acolo și face parte din Blocul pentru Locuire, „o rețea decentralizată de organizații ce luptă pentru împuternicirea și organizarea politică a comunităților împotriva injustiției locative”.
„Am cerut date de la Primăria Cluj în 2020, iar apoi în 2023, de la Direcția de Taxe și Impozite. Întrebarea noastră a fost: câți proprietari au mai multe unități locative? În 2023, peste 51.000 de proprietari cu două-trei locuințe, vreo 7.700 de proprietari cu 4-10 locuințe. 590 de proprietari care aveau între 11 și 100 de locuințe. Și 20 de proprietari care aveau, fiecare, peste 100 de unități.
Și nici nu trebuie să își facă o firmă neapărat, poate fi pe persoană fizică deocamdată. Și sistemul de impozite și taxe plătite pe locuințe favorizează acest lucru”, mai spune Eniko Vincze.
Ce spun experții imobiliari
Horia Ion, președintele Asociației Brokerilor Imobiliari, explică și el care este fenomenul locuințelor neocupate din România. Unul care chiar încurcă piața imobiliară, susține el.
„Dacă este să dăm crezare totală statisticilor, peste 100.000 de locuințe rămân `neocupate` în plus, în fiecare an, ceea ce depășește cu 30.000 numărul de locuințe noi ce se construiesc anual în țara noastră. Așa ceva este greu de crezut”, a declarat el, pentru Antena3.ro.
Cifrele ascund însă o realitate și mai complexă. O parte dintre aceste locuințe sunt ale unor proprietari decedați fără moștenitori, altele aparțin românilor plecați la muncă în străinătate, iar unele sunt, pur și simplu, temporar nelocuite. Dar cea mai mare parte, spune Horia Ion, sunt închiriate fără forme legale, pentru a evita plata impozitelor.
„Dacă luăm în calcul faptul că aproximativ 60% din contractele de închiriere nu sunt declarate la ANAF, vom observa că numărul locuințelor „neocupate” scade semnificativ de la 218.000 în București, la circa 60.000 de locuințe care sunt cu adevărat nelocuite din motivele menționate anterior”, susține acesta.
Mai mult, multe dintre aceste imobile „fantomă” sunt puse la vânzare la prețuri mult prea mari, ceea ce le face imposibil de tranzacționat și duce la o inflație artificială a prețurilor, în general.
„O parte din aceste locuințe sunt scoase la vânzare la prețuri exagerate, ceea ce face ca ele să rămână nevândute de-a lungul anilor și contribuie la creșterea prețurilor celorlalte locuințe scoase la vânzare”, adaugă președintele Asociației Brokerilor Imobiliari.
Iar riscurile sunt multiple.
„De exemplu, nefiind întreținute și supravegheate, acestea pot deveni un pericol pentru vecini, provocând inundații sau chiar incendii. Proprietarii acestora `uită`, de multe ori, să își onoreze obligațiile financiare față de asociațiile de locatari, ceea ce pune o presiune financiară asupra restului locatarilor. Pot deveni, totodată, un pericol social, dacă acestea sunt folosite pentru activități ilegale.
Piața imobiliară, în general, are de suferit, deoarece aceste locuințe pun o presiune în plus asupra fondului imobiliar, reducând oferta și ducând, în acest fel, la o creștere nejustificată a prețurilor locuințelor”, mai spune Horia Ion.
Și atunci, care ar fi soluțiile? Fiscale și legale: încurajarea contractelor declarate, penalizarea locuințelor goale și reintroducerea lor în circuitul legal al pieței imobiliare.
Cifre și date
Conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, la nivel național existau peste 2,5 milioane de locuințe convenționale neocupate, adică aproximativ una din șase locuințe.
Acestea totalizează peste 8,1 milioane de camere care nu adăpostesc pe nimeni.
Ce fel de locuințe sunt:
- 1,4 milioane sunt considerate locuințe permanente – case care ar putea fi folosite ca domiciliu stabil, dar nu sunt.
- Aproape 940.000 sunt locuințe secundare – adică a doua proprietate, folosită ocazional.
- Peste 178.000 sunt case de vacanță, utilizate în scop recreativ, mai ales în zone turistice.
Unde găsim locuințele neocupate?
Distribuția este aproape egală între urban și rural:
- Urban: 1.267.976 locuințe neocupate
- Rural: 1.250.476 locuințe neocupate
În mediul rural, proporția caselor de vacanță și a locuințelor secundare este semnificativ mai mare, semn că multe proprietăți sunt folosite doar sezonier.
Prahova, Iași, Constanța, Cluj, Dolj, Timiș și București-Ilfov conduc topul județelor cu cele mai multe locuințe neocupate. Aici, fenomenul se intersectează cu migrația, investițiile imobiliare și lipsa de politici coerente de locuire.
Câte locuințe poți să ai pe persoană fizică?
De asemenea, în majoritatea țărilor dezvoltate și în Uniunea Europeană, nu există o limitare legală privind numărul de locuințe pe care le poate deține o persoană fizică, cu excepția unor state izolate (precum Sri Lanka sau Malta, și atunci doar în anumite condiții).
Restricțiile îi vizează, de regulă, pe cetățenii străini și terenurile agricole sau zonele strategice, nu proprietățile rezidențiale obișnuite. În România, ca și în majoritatea statelor europene, orice persoană fizică poate deține oricâte locuințe dorește, dacă are resursele financiare necesare.
Ştiri video recomandate
