În Bucureşti au fost identificate 210 potenţiale surse de căldură regenerabilă şi reziduală, totalizând aproximativ 187.000 de gigacalorii pe an, a precizat marţi Adrian Untea, director în cadrul Termoenergetica. Astfel, de exemplu, se poate recupera căldura generată de stațiile de metrou sau de clădirile care găzduiesc servere.
În acest fel, Bucureştiul ar putea asigura 5% energie neconvenţională în cadrul sistemului de încălzire centralizată, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2023/1791 privind eficienţa energetică.
Precizările au fost făcute în cadrul seminarului "Sprijinirea tranziţiei energetice şi a decarbonizării în sectorul termoficării", organizat de Compania Municipală Termoenergetica.
Adrian Untea a explicat că, potrivit directivei europene, până în anul 2050 sistemele de termoficare ar trebui să se bazeze exclusiv pe surse de căldură regenerabilă şi căldură reziduală. El a menţionat că, în cadrul proiectului Set Heat, a fost elaborată harta termică a Capitalei, pe care au fost indicate potenţiale surse de căldură.
"Hărţile termice reprezintă un instrument foarte util, deoarece pe harta localităţii respective sunt suprapuse, pe coordonatele reale, potenţiale surse de căldură. Acest instrument este în continuă dezvoltare. În momentul de faţă, în Bucureşti s-au identificat 210 surse potenţiale de căldură regenerabilă şi căldură reziduală, totalizând aproximativ 187.000 de gigacalorii pe an. În ce priveşte partea de energie regenerabilă, la nivelul Municipiului Bucureşti s-au identificat: surse de energie solară şi căldură ce poate fi recuperată din lacuri prin pompe de căldură; există un potenţial geotermal. Iar pe partea de căldură reziduală s-au identificat până în prezent două soluţii: recuperare de căldură de la staţii de metrou şi de la clădiri unde există servere şi, la fel, se generează căldură. Bineînţeles, acestea implică de asemenea introducerea unei pompe de căldură", a spus el.
Adrian Untea a menţionat că necesarul sistemului de termoficare din Bucureşti este de peste 3 milioane de gigacalorii, iar în prezent au fost identificate aproximativ 5% potenţiale surse de energie neconvenţională. Dintre acestea, 91% reprezintă energie regenerabilă, iar 9% căldură reziduală. Cea mai mare pondere o au panourile solare amplasate în zona punctelor termice, iar până în prezent au fost identificate 198 de astfel de locaţii.
Coordonatorul proiectului Set Heat, Jacek Kalina, a declarat că în cadrul seminarului de la Bucureşti, desfăşurat în perioada 4-6 martie, se vor formula propuneri pentru un model de lucru, bazat pe studiile realizate până în prezent.
"Ce pot să spun până în prezent este că Bucureştiul are un potenţial interesant în vederea decarbonizării. Urmărim obiectivele prevăzute în Directiva UE privind eficienţa energetică. Potrivit acesteia, în 2028 trebuie să aveţi cel puţin 5% energii regenerabile în sistemul de încălzire centralizată. Puteţi să spuneţi că nu vizaţi atingerea acestui obiectiv, dar asta înseamnă că nu veţi îndeplini criteriile pentru un sistem eficient de încălzire centralizată şi nu veţi fi eligibili pentru finanţări publice. Asta înseamnă că, dacă Bucureşti vrea să obţină finanţări europene, atunci trebuie să să conformeze acestui regulament", a explicat Jacek Kalina.
Potrivit acestuia, îndeplinirea obiectivului de 5% nu este foarte dificilă, însă până în 2035 trebuie să se ajungă la un nivel de 35% energie neconvenţională, iar atingerea acestei ţinte este ceva mai complicată.
"Asta înseamnă că veţi avea nevoie de multă tehnologie şi resurse. Iar în următorii ani, în 2040, în 2045 şi în 2050, pragurile urcă. Astfel, în 2050 sistemul de încălzire centralizată trebuie să se bazeze în proporţie de 100% pe energie regenerabilă şi reziduală. În acest moment vizăm 2035 şi vedem că în acest an este dificil. Aveţi nevoie de multă tehnologie: tehnologii solare, biomasă, incinerarea deşeurilor, recuperarea căldurii din diverse surse disponibile. Deci sistemul va avea mai multe surse şi va necesita un control. Va avea nevoie de instrumente software, pentru a controla fluxul de energie. Însă, în primul rând, este necesară reabilitarea conductele de termoficare, aflate într-o stare teribilă. (...) De asemenea, este necesară renovarea surselor de căldură pe care le aveţi", a spus el.
Directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti (CMTEB), Adrian Teodorescu, a declarat la rândul lui că proiectul Set Heat vizează tranziţia energetică şi decarbonizarea sistemelor de termoficare. Acestea se pot realiza "doar prin integrarea unor surse regenerabile de căldură" şi reprezintă o provocare "extrem de complexă, dar necesară", a spus el.
"Faptul că suntem obligaţi să atingem nişte ţinte care ţin de această decarbonizare şi de implementarea unor surse de energie regenerabilă constituie pentru noi o provocare. Sperăm ca toţi actorii implicaţi în realizarea acestor proiecte - mă refer la realizarea SACET - precum şi autorităţile publice locale şi guvernanţii să ne acorde tot suportul şi să putem să ajungem să implementăm aceste proiecte, care constituie pentru noi o prioritate maximă", a spus el.
Ştiri video recomandate
