Febra Dengue, de pildă, este a doua cauză de spitalizare, după malarie, a pacienţilor care se întorc din zone tropicale şi subtropicale. Apariţia mai multor specii periculoase de ţânţari a fost cauzată, în principal, de comerţul internaţional cu anvelope uzate şi plante ornamentale, precum bambusul, susţine cercetătoarea, într-o analiză pentru publicaţia de ştiinţă Infoclima.
Carla Andreea Culda oferă drept exemplu ţânţarul-tigru, descoperit în Bucureşti încă din anul 2012. Deşi este originară din zona temperată şi tropicală a Asiei, specia s-a răspândit, în ultimul deceniu, în mai multe oraşe din ţara noastră. De altfel, în Cluj-Napoca, în special în zona aeroportului, a fost identificată o nouă specie exotică: ţânţarul asiatic de tufiş.
Deşi nu e considerat un vector major în transmiterea bolilor, ţânţarul poate transmite mai multe flavivirusuri (precum West Nile, encefalită japoneză, febră Dengue sau virusurile Zika şi Usutu), precum şi viermi cilindrici.
Potrivit raportului epidemiologic anual al Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, în România s-au înregistrat 267 de cazuri confirmate de encefalită West Nile şi 43 de decese.
Cum ajung ţânţarii tropicali în România?
Carla Andreea Culda susţine că prezenţa în România a acestor specii de insecte este un rezultat direct al schimbării mediului înconjurător, care le-a permis insectelor şi microorganismelor să se acomodeze în zone în care nu ar fi putut să trăiască. O altă cauză este creşterea interacţiunilor cu zonele de origine a acestor insecte, subliniază cercetătoarea.
