Prima
zi de Paşte este sărbătorită diferit de Credincioşii ortodocşi
şi greco-catolici din toate colţurile lumii. Şi în ţară
obiceiurile diferă de la o zonă la alta. Cea mai mare sărbătoare
a creştinilor, Învierea Domnului, este prilejul românilor,
de a trăi clipe de bucurie, dar şi de a sărbători în cadrul
comunităţii. Potrivit unui obicei care se practică numai în
Bucovina în noaptea de Înviere, fetele se duc în
clopotniţă şi spală limba clopotului cu apa neîncepută.
Ulterior, în zorii zilei de Paşte, ele se spală cu această
apă ca să fie frumoase tot anul şi să aibă mulţi peţitori.
În
părţile Sibiului, există obiceiul ca de Paşti să fie împodobit
un pom asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în
faptul că, în locul globurilor, se agaţă ouă vopsite. La
Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în
coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi
cocoşi albi. Cocoşii vestesc miezul nopţii. Datina din străbuni
spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat!
Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cântă primul.
Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi
belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci.
În
dimineaţa zilei de Paşte, în Banat, copiii se spală pe faţă
cu apă proaspătă de la fântână, în care iniţial
au pus un ou roşu şi fire de iarbă verde. În Ţara Moţilor,
în noaptea de Paşte se ia toaca de la biserică, se duce în
cimitir unde este păzită de feciori. Dacă nu o păzesc bine, şi
este furată, aceştia sunt pedepsiţi, în sensul că a doua zi
trebuie să dea un ospăţ din care se înfruptă atât
„hoţii”, cât şi „păgubiţii”. Dacă cei încearcă
să fure toaca nu reuşesc atunci ei sunt cei care plătesc
ospăţul.
Antena 3
