SCUTUL ANTIRACHETĂ
România a obţinut, cu ocazia summitului, includerea în programul de apărare antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. Liderii celor 26 de state membre NATO au decis că ameninţările cu rachete sunt reale şi intenţionează să construiască, pentru Grecia, Bulgaria, Turcia şi România, un scut antirachetă complementar celui plănuit pentru Polonia şi Cehia. ?Am decis să analizăm posibilitatea pentru a dezvolta alternative viabile care să extindă şi să completeze acoperirea scutului american antirachetă la toţi aliaţii noştri, la teritoriile şi la populaţia lor. Acest sistem va fi reanalizat în timpul summitului din 2009?, a arătat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. Nu se ştie însă deocamdată de unde vor proveni fondurile pentru acest scut suplimentar, urmărim cu interes modalitatea în care NATO va aloca şi gestiona fondurile necesare şi, de asemenea, cum vor participa statele vizate.
Zilele acestea, Cehia şi SUA au anunţat încheierea negocierilor privind instalarea radarului american în teritoriu, iar un acord între cele două părţi va fi semnat la începutul lui mai, potrivit preşedintelui ceh Vaclav Klaus şi al premierului Mirek Topolanek. Urmează acordurile cu Polonia, pentru ca scutul atirachetă, îndelung blamat de Rusia, să devină realitate.
În ceea ce priveşte Rusia, cei 26 de aliaţi vor continua eforturile de cooperare, pe baza transparenţei şi încrederii reciproce: ?Încurajăm Federaţia Rusă să beneficieze de pe urma propunerilor de cooperare privind apărarea antirachetă, formulate de Statele Unite, şi suntem gata să explorăm posibilele căi de corelare între sistemele de apărare balistice din SUA, NATO şi Rusia la un moment adecvat?, precizează documentul final al summitului.
ALBANIA ŞI CROAŢIA INVITATE ÎN NATO, MACEDONIA RĂMÂNE PE DINAFARĂ
Albania şi Croaţia au primit invitaţia de a se alătura Alianţei, în decurs de un an, cu precizarea că se intenţionează înglobarea tuturor statelor din Peninsula Balcanică. În schimb, Macedonia, care, potrivit Greciei, a uzurpat denumirea statului, nu a primit invitaţia de aderare. Grecia şi-a folosit dreptul de veto, iar restul statelor membre s-au conformat. Deşi România anunţase anterior că sprijină aderarea Macedoniei, joi, preşedintele Traian Băsescu a arătat că Grecia şi-a exercitat ?pe bună dreptate? dreptul de veto. Nu există un termen limită până la care Macedonia va soluţiona problema denumirii. Conflictul nominal este vechi de 17 ani, Grecia susţinând că denumirea ?Macedonia? aparţine patrimoniului propriu şi se referă la regiunea grecească Macedonia şi atât.
În urma acestor obiecţii, fostul stat iugoslav a fost recunoscut de Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu de ?Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei? (în limba engleză, FYROM). Un acord interimar a fost semnat de cele două state, în 1995, sub egida ONU, care sugera Greciei încă de atunci să renunţe la blocarea intrării Macedoniei în organizaţiile internaţionale. Cu o condiţie: ca aceasta să fie desemnată sub numele său provizoriu. Totuşi, guvernul grec a anunţat că nu va autoriza aderarea Macedoniei la NATO nici măcar ca FYROM, dacă vechiul conflict nu este rezolvat.
NATO CERE MÂNA SERBIEI SAU ?DACĂ SERBIA NU NE VREA, NOI O VREM ORICUM!?
Oficialii NATO au arătat că se doreşte un acord de invitare în alianţă a Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului, în viitorul apropiat. O decizie interesantă a reuniunii a fost că, pentru prima dată în istoria NATO, se are în vedere şi deschiderea discuţiilor cu Serbia, fără ca aceasta să îşi fi exprimat ferm dorinţa de aderare. Faptul că cele mai multe state membre NATO şi/sau UE nu s-au opus independenţei, recunoscând noul stat Kosovo, a pus Serbia într-o situaţie delicată. Rămâne de văzut când va dori aceasta să intre în rândurile unui organism care a văduvit-o de o bucată importantă din teritoriu, pe cale armată şi ? ulterior - diplomatică.
În linii mai mari, documentul final al summitului menţionează că uşa Alianţei este deschisă democraţiilor europene care doresc şi sunt capabile să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile de a fi membru.
FOSTE STATE URSS, VIITOARE ALIATE SUA
Planul de Acţiune pentru Aderare nu a inclus Ucraina şi Georgia, însă cele două state fost sovietice au mari şanse, în viitor, să facă parte din Alianţă. Germania şi Franţa s-au opus includerii lor, în primul rând pentru că nu îndeplinesc condiţiile acordării MAP, dar, mai important, au spus răspicat că nu vor să irite Moscova. Totuşi, ?aceste ţări vor deveni membre NATO, ambele naţiuni având contribuţii de valoare la operaţiunile Alianţei?, a arătat Scheffer. O primă evaluare asupra progreselor înregistrate de Ucraina şi Georgia urmează a fi prezentată anul acesta, în decembrie.
În ceea ce priveşte republicile separatiste nerecunoscute din Georgia, Abhazia şi Oseţia de Sud, se pare că ?preşedinţii? acestora i-au transmis preşedintelui rus Vladimir Putin un comunicat, în care îşi exprimau îngrijorarea că Georgia ar putea deveni stat membru NATO. Aşa cum se ştie, majoritatea locuitorilor din Abhazia şi Oseţia de Sud au cetăţenie rusă. Ca atare, Rusia a acordat Georgiei un ultimatum, dându-i de ales între integritatea teritorială şi aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Presa din Rusia comentează însă că Georgia nu se mai lasă intimidată atât de uşor de ?Marele Urs?.
În final, ?Compromisul la care au ajuns liderii NATO după îndelungate eforturi, prin care se stabileşte că Georgia şi Ucraina nu se vor alătura acum Planului de Acţiune pentru Aderare, dar vor adera într-o bună zi, este o capodoperă de ambiguitate creativă. Americanii sunt încântaţi, georgienii şi ucrainenii sunt emoţionaţi, francezii şi germanii sunt fericiţi, iar ruşii nu sunt prea supăraţi?, subliniază Reuters.
ÎMPOTRIVA TERORISMULUI MONDIAL. TEATRE DE OPERAŢIUNI
Reprezentanţii celor 40 de ţări care contribuie la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan (ISAF) consideră că Afganistanul este prioritatea cheie a Alianţei Nord-Atlantice, având în vedere că, după 11 septembrie 2001, securitatea euro-atlantică şi cea internaţională sunt legate de stabilitatea şi viitorul acestui stat.
Prin urmare, NATO şi Rusia au căzut de acord în ceea ce priveşte tranzitul pe teritoriul rus, pe cale terestră, al echipamentului non-militar destinat Afganistanului. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, declarase joi că speră ca reuniunea ?va avea ca rezultat, printre altele, acordul privind tranzitarea, pe cale terestră, a unor materiale non-militare pentru ISAF din Afganistan?.
Din afara Alianţei, şi cu ocazia acestui summit, Noua Zeelandă anunţă suplimentarea contingentului de militari din Afganistan. Şi Franţa a confirmat, în cadrul lucrărilor summitului, că va trimite un batalion în estul acestui stat din Asia Centrală, care se confruntă cu o intensificare a violenţelor în ultimii doi ani. Este cea mai sângeroasă perioadă de la înlăturarea de la putere a talibanilor de către trupele americane, în 2001.
Cu toate acestea, membrii ISAF arată că, în ultima perioadă, forţele de securitate afgane au devenit tot mai capabile să conducă şi să desfăşoare independent operaţiuni. Ca atare, se aşteaptă ca rolul ISAF să devină mai degrabă unul de mentor şi să evolueze în sensul asigurării, în principal, a pregătirii militare. Organismul va pune la dispoziţia autorităţilor afgane echipe de antrenament şi echipament necesar pentru a atinge obiectivul creării unei armate afgane puternice, de 80.000 de oameni, până în 2010.
România, prin ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, arată că doreşte să îşi asume obligaţia de a avea responsabilitatea în zona Qalat din Afganistan, ceea ce presupune transformarea batalionului de manevră într-un task force şi de suplimentarea lui cu o companie. Ce implică decizia ? Din punctul de vedere al României, nu înseamnă o creştere spectaculoasă a numărului de militari pe care ţara noastră îi va trimite în zonă, ci o ?dezvoltare foarte spectaculoasă a conceptului care era concentrat până acum în exclusivitate pe asigurarea securităţii?.
Şi la acest summit, statele membre au condamnat în cei mai puternici termeni toate actele de terorism, indiferent de motivaţia sau manifestarea lor, declarând că rămân în continuare determinate să lupte împotriva acestui flagel, la nivel individual şi colectiv, atât timp cât va fi necesar şi în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile ONU. Aliaţii sunt de acord să consolideze capacitatea organizaţiei de a schimba informaţii, clasificate sau nu, privind terorismul, în special pentru sprijinirea operaţiunilor NATO.
PRECEDENTUL KOSOVO ŞI INTEGRITATEA TERITORIALĂ A STATELOR EUROPENE AMENINŢATE
În cadrul luptei împotriva terorismului şi în condiţiile create de precedentul independenţei Kosovo, Consiliul Alianţei a decis să susţină integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, Georgiei, Armeniei şi a Azerbaidjanului. ?Suntem îngrijoraţi de persistenţa conflictelor regionale din Caucazul de Sud şi Republica Moldova?, se afirmă în declaraţia finală a Summitului de la Bucureşti. În acest sens, documentul solicită Rusiei să îşi îndeplinească angajamentele de retragere a trupelor din Georgia şi Republica Moldova. De altfel, preşedintele Vladimir Voronin, prezent la summit, a solicitat sprijin pentru ?reintegrarea? Republicii Moldova, afectată de secesiunea Transnistriei.
Cât priveşte Kosovo, liderii NATO s-au pus de acord că este necesară transpunerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru protecţia minorităţilor etnice, pentru protejarea siturilor istorice şi religioase sau pentru combaterea crimelor sau a corupţiei. Totul pentru un Kosovo stabil, democratic, multietnic şi paşnic...
PUTIN, OASPETELE INCOMOD, ÎNVINGĂTOR LA PUNCTE
Putin este mulţumit de rezultatul summitului, dar a avertizat că ?apariţia unui bloc militar puternic în apropierea frontierelor Rusiei va fi considerată o ameninţare directă?. Un oficial NATO a declarat că soluţia prin care Georgia şi Ucraina sunt într-un stand by prelungit, în ceea ce priveşte aderarea, este un compromis perfect: ?Toată lumea pleacă mulţumită, iar rezultatul nu distruge perspectiva unui acord SUA - Rusia în problema cooperării şi controlului armamentului.? Secretarul general NATO neagă însă orice ambiguitate în soluţia de compromis: ?Am stabilit că Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO. Aştept să fiu corectat dacă această frază lasă vreo urmă de îndoială!?
În afară de mulţumirea că, deocamdată, cele două state fost sovietice rămân în sfera sa de influenţă, Vladimir Putin a anunţat că că Rusia este pregătită să revină în Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa, tratat pe care l-a părăsit în urmă cu un an şi care are ca scop limitarea armamentului pe continentul european.
Cu ocazia conferinţei de presă de la finalul discuţiilor, Putin a lansat un atac neaşteptat împotriva tendinţelor exprimate de liderii celor 26 de state membre. El a ţinut să precizeze că i se pare ciudată teoria extinderii NATO: ?Dacă o ţară e membră NATO, e considerată şi democratică, dacă nu e membră NATO, nu e ţară democratică. Gândiţi-vă câte ţări din afara NATO sunt ţări democratice. Aceasta e o teorie ciudată. Eu cred că aderarea la NATO nu duce automat la democratizarea ţărilor respective!?, a spus şeful statului rus. Mai mult, el atinge subiectul inutilităţii Alianţei Nord-Atlantice: ?Uniunea Sovietică nu mai există. Atunci de ce mai există NATO astăzi?? s-a întrebat retoric Putin. ?Ce se poate face fără Rusia în problemele dezarmării sau terorismului? Nimic! Existenţa NATO nu răspunde eficient la ameninţările actuale. Şi totuşi, colaborăm cu această Alianţă! (...) Eu am auzit astăzi că extinderea NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei. Noi am eliminat bazele din Vietnam, din Cuba. Şi ce am primit? O bază în România, una în Bulgaria, alta în Cehia. Hai să vorbim cinstit despre NATO?, a încheiat Putin.
ÎMPOTRIVA SPIONAJULUI CIBERNETIC
Liderii NATO urmează calea consolidării sistemelor informatice cheie împotriva atacurilor cibernetice, prin adoptarea recentă a unei Politici privind Apărarea Cibernetică şi prin dezvoltarea unor structuri şi autorităţi capabile să o pună în practică. Se pune accentul pe nevoia NATO şi a altor naţiuni de a-şi proteja sistemele informatice cheie în conformitate cu responsabilităţile lor şi să ofere posibilitatea de a asista naţiunile aliate, la cerere, pentru contracararea unui atac cibernetic.
ÎN FINAL...
Cel mai important eveniment pentru România, în plan internaţional, nu ne-a adus ca efect secundar şi o voce mai puternică în deciziile Alianţei Nord-Atlantice. Ne-am aliniat dorinţelor aliaţilor, votând aşa cum şi-au dorit. Una peste alta, Macedonia a rămas pe dinafară, Putin nu îşi pierde influenţa în Ucraina şi Georgia - deocamdată -, scutul antirachetă va veni şi la noi, dar nu prea ştim cum, iar lupta împotriva terorismului continuă, cu forţe proaspete.
Ella Moroiu, Antena3.ro
