Creştinii
prăznuiesc sâmbătă Moşii de vară, sărbătoare cunoscută
şi sub numele de Sâmbăta Morţilor. Sârbătoarea are
origini păgâne, la fel ca şi marea sărbătoare a Rusaliilor,
pe care, de altfel, o şi precede. Cultul Moşilor are la bază
credinţa populară potrivit căreia sufletele morţilor se întorc
în lumea subterană în sâmbăta care precede
Rusaliile, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au
rătăcit timp de 50 de zile.
Pentru ca această reîntoarcere
să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşesc
rituri de înduplecare a spiritelor morţilor: împodobesc
gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făc pomeni
fastuoase. Din acelaşi motiv, în lăcaşurile de cult se
oficiază slujbe de pomenire a celor morţi. În unele sate
bucovinene, ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire,
unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar
lumânările ard întreaga perioadă în care se
desfăşoară ceremonialul de pomenire. Împăcarea sufletelor
morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în
morminte depinde de bogăţia pomenilor şi de respectarea
ritualului.
De ziua Moşilor de Vară şi de Rusalii se dau de
pomană vase de lut, căni şi vase de lemn, împodobite cu
flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. Conţinutul acestora
variază. În sudul ţării, de exemplu, în cănile şi
paharele oferite ca pomană se pun poame, orez fiert cu lapte, sau
nuci şi cireşe.
Sămbăta Moşilor de Vară precede
Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, prăznuită
duminică. Sărbătoarea Rusaliilor are loc la 50 de zile de la Paşti
şi simbolizează Pogorârea Sfântului Duh peste
apostoli.
Sursa foto: www.replicahd.ro
Antena 3
