56 de secunde a durat cutremurul din 4 martie 1977, iar unda de șoc a dus la prăbușirea a peste 30.000 de locuințe din întreaga țară. În București s-au prăbușit mai bine de 33 de clădiri și blocuri mari. Peste 1.500 de persoane au murit și alte 11.000 de au fost rănite în întreaga țară.
Epicentrul cutremurului din 1977 a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în toţi Balcanii.
În Bulgaria, în oraşul Şviştov, de pe malul Dunării, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.
1.424 de morți și 7500 de răniți în București
În Capitală și-au pierdut viața 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morți înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din București au fost rănite.
Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală.
Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).
Zimnicea, distrus în proporție de 80%
Printre orașele extrem de afectate de cutremur sa numărat și Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al țării, orașul fiind afectat în proporție de 80%, aproape ras de pe fața pământului.
Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacția autorităților a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat și au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Oamenii din întreaga țară s-au mobilizat și au trimis ajutoare către zonele afectate.
Epicentrul Vrancea dă în medie 3 cutremure de magnitudine peste 7,2 la un secol
"Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică - cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)", arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.
În prezent, 726 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic
Dintre acestea, 356, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 370 sunt încadrate în clasa a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.
În România, procentul locuințelor acoperite printr-o poliță de asigurare este în continuare redus - mai puțin de 20% din totalul acestora fiind protejate, în ciuda creșterii interesului declarat al românilor față de asigurările de locuințe și pentru bunuri, anunță UNSAR.
Sursa: Mediafax