Afacerea pensiilor fictive. Peste 160 de ștampile pentru documente false și teancuri de bani găsite la un fost angajat ITM

Un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) s-ar număra printre suspecții din dosarul în care procurorii DIICOT investighează fraudarea sistemului public de pensii. La perchezițiile efectuate la locuința acestuia, anchetatorii au descoperit aproximativ 160 de ștampile despre care există suspiciunea că ar fi fost folosite pentru întocmirea unor documente care atestau în mod fals angajarea beneficiarilor la societăți comerciale, asociații și organizații nonprofit.

Surse apropiate anchetei au declarat că ștampilele ridicate de procurori ar fi fost utilizate pentru falsificarea documentelor depuse în sprijinul dosarelor de pensionare. Potrivit suspiciunilor, acestea erau aplicate pe adeverințe și alte înscrisuri care certificau, în mod fictiv, existența unor raporturi de muncă și a vechimii necesare pentru obținerea pensiei.

Percheziții de amploare

Procurorii DIICOT și polițiștii au efectuat miercuri 30 de percheziții în București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, într-un dosar privind fraudarea sistemului public de pensii. Anchetatorii susțin că peste 860 de persoane ar fi primit vechime fictivă în muncă, prin introducerea în bazele de date ale ANAF a unor declarații fiscale nereale. Prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Anchetatorii susțin că gruparea, constituită în București în anul 2018, ar fi introdus în bazele de date ale ANAF declarații fiscale D112 cu informații nereale privind raporturile de muncă și plata contribuțiilor sociale. Datele erau ulterior preluate de casele teritoriale de pensii și folosite la emiterea deciziilor de pensionare sau la recalcularea pensiilor.

Printre persoanele vizate de anchetă se află un angajat al unei case de pensii și un expert judiciar.

Expertul judiciar, Z. V., avea un rol activ în identificarea și îndrumarea persoanelor interesate de obținerea unor drepturi sociale, acesta fiind expert judiciar în specializarea ”Organizarea muncii, salarizare in domeniul legislației muncii”, și recunoscut drept o persoană cu vastă experiență și cunoștințe în domeniul legislației muncii și al procedurilor privind pensiile și contribuțiile sociale.

De asemenea, angajatul de la Casa de Pensii (I.L.) vizat de percheziții, avea acces la diferite baze de date ale instituției ce atestă vechimea în muncă și astfel putea verifica vizibilitatea în sistemul A.N.A.F. a vechimii aferente declarațiilor 112 depuse pentru persoanele interesate.

Datele nereale erau folosite de casele de pensii pentru emiterea deciziilor de pensionare sau pentru recalcularea și majorarea pensiilor. Pentru a crea aceste perioade fictive de muncă, suspecții ar fi folosit asociații nonprofit fără activitate, firme-fantomă și datele de identificare ale unor persoane vulnerabile. Pe numele beneficiarilor erau întocmite documente din care rezulta, în mod fals, că aceștia fuseseră angajați și că pentru ei fuseseră plătite contribuții sociale, au stabilit procurorii DIICOT.

Persoanele interesate plăteau până la 50.000 de lei

Persoanele interesate să obțină vechime fictivă ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei pentru aceste servicii. Prin depunerea declarațiilor false, beneficiarii își creau retroactiv un istoric de muncă și ajungeau să îndeplinească cerințele necesare pentru pensionare sau pentru obținerea unei pensii mai mari. În realitate, aceștia nu ar fi lucrat niciodată la firmele și asociațiile controlate de membrii grupării. Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente.

Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor. Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date.

Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.

DIICOT l-a ironizat, miercuri, pe ministrul Dragoș Pîslaru într-un mesaj pe Facebook. După perchezițiile la Casa de Pensii, instituția a scris, pe rețeaua socială, „scuze că nu am anunţat înainte”, o aluzie evidentă la adresa ministrului interimar al Muncii. 

După ce Dragoș Pîslaru a anunțat că o demite pe șefa ANPDPD, aceasta a declarat că motivul revocării ei a fost faptul că nu l-a informat în prealabil cu privire la perchezițiile efectuate de DIICOT la azilele ilegale din Bihor, relatează Agerpres.