Compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite avertizează că războiul dintre SUA, Israel și Iran ar putea avea „consecințe catastrofale” pentru piața mondială a petrolului dacă blocarea transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz continuă, scrie The Guardian.
Cel mai mare exportator de petrol din lume estimează că va putea livra aproximativ 70% din cantitatea obișnuită de țiței pe piață, în ciuda blocajului din această rută comercială vitală. Totuși, directorul executiv al companiei a avertizat că efectele asupra economiei globale ar putea fi „drastice” dacă perturbarea persistă.
Transporturile de petrol din Orientul Mijlociu nu mai pot traversa această strâmtoare îngustă de 11 zile, după atacurile americane asupra Iranului. Blocajul a scos de pe piața globală aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi.
În ciuda avertismentelor, prețurile petrolului au scăzut marți, după ce Donald Trump a sugerat că războiul s-ar putea încheia „foarte curând”.
Prețul unui baril de petrol Brent, referința internațională, era marți seară cu 14% mai mic, ajungând la aproximativ 85 de dolari. Chiar și așa, nivelul rămâne peste cel de aproximativ 72 de dolari pe baril înregistrat înainte de atacurile SUA-Israel asupra Iranului. Totuși, este sub vârful de 119 dolari atins în această săptămână, cel mai ridicat nivel din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a provocat temeri majore pentru economia globală.
Piețele financiare de pe ambele maluri ale Atlanticului au reacționat și ele pozitiv. Indicele FTSE 100 de la Londra a crescut marți cu 1,6%, indicele DAX din Germania a urcat cu 2,4%, iar CAC 40 din Franța a avansat cu 1,8%. Și piețele americane erau pe creștere în primele ore ale tranzacționării pe Wall Street.
„Deși am mai trecut prin perturbări în trecut, aceasta este, de departe, cea mai mare criză cu care s-a confruntat industria petrolului și gazelor din regiune”, a declarat directorul executiv al Aramco, Amin Nasser.
Din cauza blocajului din Golf, Aramco nu a mai putut transporta cargouri de țiței prin rutele obișnuite, însă compania speră să-și onoreze contractele redirecționând petrolul prin conducta est–vest către portul Yanbu de la Marea Roșie, de unde ar putea fi livrat către cumpărători.
Compania intenționează să crească rapid transporturile prin această conductă până la capacitatea maximă de 7 milioane de barili pe zi în următoarele zile. Aproximativ 2 milioane de barili pe zi vor fi direcționați către rafinăriile din vestul Arabiei Saudite, iar 5 milioane de barili pe zi vor ajunge pe piața globală. Aceasta reprezintă aproximativ 70% din exporturile obișnuite ale regatului.
În mod normal, aproximativ 100 de petroliere traversează zilnic strâmtoarea situată la sud de Iran. Numărul acestora a scăzut însă drastic după ce Garda Revoluționară Iraniană a amenințat că va „incendia” orice navă care folosește această rută comercială, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat transportat la nivel global.
Aramco a precizat că încearcă să acopere cererea clienților folosind și rezervele de petrol stocate în afara regiunii Golfului. Directorul companiei a explicat însă că aceste stocuri nu pot fi utilizate „pentru o perioadă lungă de timp, dar pentru moment profităm de ele”.
„Ar exista consecințe catastrofale pentru piețele mondiale ale petrolului, iar cu cât perturbarea va continua mai mult… cu atât consecințele pentru economia globală vor fi mai drastice”, a mai spus Amin Nasser.
Liderii statelor G7 au cerut marți Agenției Internaționale pentru Energie să pregătească scenarii pentru eliberarea unor rezerve strategice de petrol, pentru a calma piețele după creșterile istorice ale prețurilor din ultimele zile. Totuși, grupul nu a dat încă undă verde pentru utilizarea acestor stocuri, lucru care s-a întâmplat doar de cinci ori în istoria pieței petroliere.
Agenția Internațională pentru Energie, creată după criza petrolului din Orientul Mijlociu din anii 1970, obligă cele 32 de state membre să mențină rezerve strategice de petrol echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri, pentru a putea interveni în cazul unor șocuri majore de aprovizionare.
În total, statele membre ale AIE dețin peste 1,2 miliarde de barili în rezerve publice de petrol, la care se adaugă încă aproximativ 600 de milioane de barili stocați de industrie sub obligații guvernamentale. În plus, China – cel mai mare importator de energie din lume, care nu este membru al AIE – ar putea avea până la 1,4 miliarde de barili de petrol în rezerve.
Speranța că liderii mondiali ar putea interveni pentru a reduce volatilitatea pieței petrolului a contribuit la scăderea prețurilor după maximele din ultimii patru ani atinse la începutul săptămânii. La finalul zilei de tranzacționare, prețul petrolului Brent coborâse la puțin sub 90 de dolari pe baril.