Aurul a ajuns atât de scump încât miresele din Asia de Sud nu și-l mai permit: „Un inel costă cât trei salarii de-ale mele”

Bijuteriile din aur, de o importanță culturală uriașă în țările din Asia de Sud, au devenit un lux de care se mai pot bucura doar cei privilegați. Aurul s-a scumpit atât de mult încât viitoarele mirese nu își mai permit să își cumpere bijuterii pentru ziua nunții, ceea ce le lasă vulnerabile inclusiv la abuzuri, deoarece o femeie care deține mai mult aur este considerată mai valoroasă. În aceste condiții, în Pakistan, Kashmir, Bangladesh și India o nouă afacere se extinde spectaculos: bijuteriile cu aur de un gram, adică podoabe create din materiale de bază care sunt apoi placate cu un strat subțire de aur, relatează Al Jazeera. 

Uzma Bashir este una dintre femeile care urmează să se căsătorească în curând și care urmărește obsesiv prețul aurului. Inclusiv noaptea. 

„În Kashmir (regiune administrată de India), aurul nu este doar o podoabă, ci demnitate. El determină cum vei fi tratată în casa socrilor”, a spus tânăra de 29 de ani, contabilă la o firmă de consultanță din principalul oraș al regiunii, Srinagar.

Bashir câștigă mai puțin de 100 de dolari pe lună. Ea sperase să-și cumpere bijuteriile de nuntă din propriile venituri, pentru a nu-și împovăra părinții.

În toată Asia de Sud, unde patriarhatul definește adesea nunțile, aurul a însoțit de mult mireasa în noua ei casă, nu doar ca podoabă, ci și ca protecție împotriva hărțuirii și chiar a violenței. Viitorii socri cer adesea o zestre consistentă din partea familiei miresei.

„Cât aur deține o femeie ajunge adesea să fie echivalent cu valoarea care i se acordă. Părinții mei au făcut deja destule pentru mine. Dar nu-mi permit nici măcar un singur inel. Costă aproape trei salarii de-ale mele”, a declarat Bashir pentru Al Jazeera. 

O schimbare dramatică

Prețurile record ale aurului din acest an au afectat cumpărăturile de bijuterii în toată Asia de Sud. Metalul prețios a atins un maxim de 5.595 de dolari pe uncie pe 29 ianuarie, iar în prezent este tranzacționat la aproximativ 4.861 de dolari.

În timp ce India, al doilea cel mai mare consumator de aur din lume, a sărbătorit weekendul trecut popularul festival hindus Akshaya Tritiya, dedicat cumpărării de aur, contractele futures pe aur s-au închis la 1.670 de dolari pentru 10 grame, cu 63% mai mult decât la ediția de anul trecut a festivalului.

Consiliul Mondial al Aurului a transmis că cererea de bijuterii din aur în India a scăzut cu 24% în 2025 comparativ cu anul precedent.

Creșterea prețurilor a afectat și modul în care oamenii își planifică nunțile, întrucât bijutierii spun că tot mai mulți clienți renunță la aurul pur și se îndreaptă spre imitații, podoabe placate cu aur sau alternative cu un titlu mai mic.

Clienți precum Uzma Bashir au descoperit „bijuteriile din aur de un gram”, podoabe realizate din metale de bază, dar acoperite cu un strat subțire de aur de 24 de carate.

„Pentru mine, a fost o adevărată salvare. Acum le pot purta în ziua nunții și nimeni nu va arăta cu degetul”, a spus ea. 

Multe familii din Asia de Sud fac aceeași alegere.

Fatima Begum, care locuiește în Laxmi Nagar, un cartier muncitoresc dens populat din New Delhi, este mama a cinci copii. Fiica ei cea mică se căsătorește. 

„Cât aur își poate permite cu adevărat o familie din clasa de mijloc care trăiește în New Delhi?„ Fiica mea cea mică se căsătorește și încerc să reduc costul nunții înlocuind bijuteriile din aur adevărat cu aur de un gram. La fel am făcut și când s-a căsătorit fiica mea cea mare”, a spus ea. 

Fatima a spus că atunci când s-a căsătorit, în 1996, tatăl ei i-a oferit aproape 60 de grame de aur, pe lângă alte daruri, ca parte a zestrei. „Astăzi nu pot să le dau nici măcar jumătate din atât fiicelor mele”, a declarat ea pentru Al Jazeera. „Le-am dat câteva dintre bijuteriile mele vechi, împreună cu unele piese de un gram, ca să nu se simtă jenate la propriile nunți.”

Shiv Yadav, un aurar care lucrează de peste trei decenii în centrul bijuteriilor din Mumbai, Zaveri Bazaar, a spus că piața este dominată tot mai mult de bijuteriile artificiale.

„Dacă 10 oameni intră în magazin, doar unul ajunge să cumpere aur; restul se îndreaptă spre bijuterii artificiale. u am mai văzut niciodată o schimbare atât de dramatică”, a spus Yadav. 

Piața imitațiilor e în plină expansiune

În Bangladesh, există presiuni economice similare. Luna trecută, prețul aurului de 22 de carate în Dhaka a urcat la un nivel record de 2.200 de dolari pentru 11,668 grame („bhori”, în limba bengaleză locală), potrivit Asociației Bijutierilor din Bangladesh.

Într-o țară cu un venit pe cap de locuitor de aproximativ 2.600 de dolari, aurul a devenit pur și simplu inaccesibil pentru majoritatea oamenilor.

„Nu cred că mai putem purta aur în mod obișnuit, așa cum făceau mamele noastre. Pur și simplu a devenit prea scump”, a spus Sadia Islam în timp ce vizita magazinele din Chawkbazar, în Dhaka. Este un centru en-gros aglomerat, unde doar clădirea Hazi Selim Tower găzduiește peste 100 de magazine de bijuterii.

Proprietarul unui magazin, Enayet Hossain, a spus că cererea pentru bijuterii de imitație a crescut puternic, pe măsură ce aurul devine prea scump pentru majoritatea oamenilor. Articolele mici, precum cerceii, costă între 200 și 500 taka (1,5–4 dolari), iar seturile mai mari se vând cu câteva mii, în funcție de design.

„Clienții vor piese care arată ca aurul adevărat, dar costă mult mai puțin, iar modelele sunt adesea mai variate decât la bijuteriile tradiționale”, a spus el pentru Al Jazeera.

Multe produse sunt importate din India, unde bijuteriile de imitație reprezintă o industrie uriașă.

Pentru Sadia Islam, siguranța este un alt motiv pentru a evita purtarea aurului adevărat.

„Și dacă port aur adevărat la o nuntă și îmi este furat?”, a întrebat ea. „Nu-mi pot asuma acest risc.”

În schimb, cumpără bijuterii de imitație care se potrivesc cu anumite ținute pentru evenimente de familie. „Așa că înainte de reuniuni de familie vin în aceste magazine să cumpăr bijuterii de imitație care se potrivesc cu hainele mele”, a spus ea. „Mă simt mult mai în siguranță purtându-le.”

Aur adevărat pentru cei privilegiați

Și în Pakistan, bijutierii spun că bijuteriile din aur pur devin tot mai mult un lux rezervat în principal celor bogați.

Comercianții spun că vânzările de bijuterii din aur au scăzut cu aproximativ 50% în ultimul an. Mulți clienți s-au orientat spre variante cu mai puține carate, precum aurul de 18 sau 12 carate. Alții au renunțat complet la aur în favoarea bijuteriilor placate cu aur.

„Nu este că nu vrem să purtăm aur adevărat. Desigur că vrem”, a spus Ayesha Khan în timp ce cumpăra bijuterii pentru o nuntă în familie. „Dar situația din Pakistan este foarte dificilă acum.”

Prețul aurului a ajuns la aproximativ 540.000 de rupii pakistaneze (1.938 de dolari) pentru un tola (11,668 grame). „Asta face imposibil pentru familiile obișnuite să cumpere bijuterii așa cum făceau oamenii odinioară”, a declarat Khan pentru Al Jazeera.

Imitațiile, a adăugat ea, permit familiilor să păstreze aparența tradiției fără povara financiară. „Ne permite să arătăm elegante la nunți fără să cheltuim o avere.”

Diferența de preț este uriașă. Un set de mireasă placat cu aur poate costa între 40.000 și 60.000 de rupii pakistaneze (143–215 dolari). Același model realizat din aur adevărat poate costa sute de mii sau chiar milioane de rupii.

Shabana Khan și logodnicul ei, Shahbaaz Khan, se confruntă cu aceeași realitate. Nunta lor este programată peste două luni. „Am visat mereu la bijuterii de nuntă”, a spus Shabana din districtul izolat Kupwara. „Dar aurul adevărat este prea scump.”

Shahbaaz spune că Shabana și-a imaginat mereu că va purta un colier greu în ziua nunții. „Dar nu pot cheltui între 6.000 și 7.000 de dolari pe bijuterii din aur”, a spus el pentru Al Jazeera.

După ce cuplul a descoperit videoclipuri pe rețelele sociale care promovau „bijuterii din aur de un gram”, au mers într-un magazin unde se vând astfel de podoabe. „Bijuteriile arătau exact ca aurul adevărat”, a spus Shahbaaz. „Măcar prin acest concept, ea își poate împlini visul.”

Însă bijuteriile din aur de un gram nu sunt o alternativă acceptabilă pentru toată lumea, 

Rihanna Ashraf, în vârstă de 40 de ani, a crescut într-o familie de artizani care supraviețuia din broderii tradiționale. După ce tatăl ei a murit când ea era încă copil, a început să-și întrețină mama văduvă și cei patru frați. Deși a primit, de-a lungul timpului, cereri în căsătorie, toate s-au încheiat la fel. 

„O familie a fost de acord”, a spus ea pentru Al Jazeera. „Mama mea era atât de fericită. Dar când ne-am întâlnit cu ei, au cerut aur în valoare mai mare decât tot ce aveam noi. Propunerea nu s-a concretizat.”

Rihanna spune că a auzit de aurul de un gram. „Dar la ce bun? Nu este pur. Nu pare autentic.”

Ea a rămas necăsătorită, la fel ca aproape 50.000 de femei doar în Srinagar, considerate „trecute de vârsta căsătoriei” de liderilor comunității. Barierele financiare, în principal aurul, joacă un rol-cheie. 

Nisar Ahmad Bhat, care deține un magazin de bijuterii în Srinagar, a spus că atitudinile față de bijuterii încep să se schimbe, tot mai multe familii cumpărând aur doar în scop investițional, în timp ce interesul pentru substitute simbolice crește.

„Oamenii vor bucuria de a purta aur, dar să fie accesibil ca preț”, a declarat el pentru Al Jazeera. „Aurul va rămâne întotdeauna aur. Dar oamenii ar putea începe să-l vadă mai mult ca investiție, nu ca pe ceva ce își pot permite în mod obișnuit.”