Comisia Europeană a mustrat România și Austria pentru încălcarea limitelor UE pe cheltuielile bugetare – problemele cu deficitul ale Austriei sunt o surpriză, explicabilă, însă, prin perioada lungă de instabilitate politică, scrie Politico.
Conform regulilor fiscale ale Uniunii Europene, deficitul unei țări – adică diferența dintre veniturile unui stat și cheltuielile sale – nu poate depăși trei la sută din PIB-ul țării respective.
Și Austria, și România au trecut prin perioade lungi de criză politică anul trecut, însă situațiile lor sunt foarte diferite.
Ultima oară când Austria s-a aflat sub monitorizare fiscală de căre Uniunea Europeană a fost acum mai bine de zece ani. România, în schimb, e „elevul corijent” încă din 2021, și a eșuat repetat în a respecta țintele fiscale stabilite de UE.
Creșterea cheltuielilor nete ale României, cifra care contează cel mai mult în analiza regulilor fiscale UE, era aproape 20 la sută în 2024, 5,4 la sută în 2025 și este așteptată să ajungă la opt la sută în 2026, conform prognozelor.
Ca parte a anunțului său de miercuri, Comisia a transmis că România nu a acționat pentru a-și controla finanțele publice, ceea ce permite executivului european să propună suspendarea fondurilor de coeziune și PNRR.
Asta nu s-ar întâmpla, însă, până cel mai devreme în toamnă. Totuși, executivul european recomandă României să implementeze urgent tăieri de cheltuieli, ideal înainte de întâlnirea miniștrilor de finanțe pe 8 iulie, conform unui oficial UE, citat de Politico.
Comisia propune și plasarea Austriei sub monitorizare fiscală. Deficitul guvernului de la Viena a fost de 4,7 la sută din PIB în 2024 și este așteptat să crească peste patru la sută din PIB în 2025 și 2026.
Un nou guvern de coaliție format între partidele centriste de dreapta și stânga a intrat în funcție în martie, după ce încercări anterioare de a include și extrema dreaptă au eșuat.