România a făcut primul pas către recesiune tehnică. INS anunță cu cât a scăzut PIB în trimestrul III
Publicat acum 1 ora si 17 minute
După mai bine de două decenii de promisiuni, visuri frânte și studii fără număr, România află, din nou, că drumul rapid dintre București și Brașov rămâne încă o poveste la timpul viitor. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, a anunțat, luni, că studiul de fezabilitate pentru această autostradă ar urma să fie finalizat în 2026. Însă, când vorbim despre inaugurare, același oficial ne dă un optimist scenariu: 2031.
"Anul viitor, cu siguranţă, vom finaliza studiul de fezabilitate. Este o autostradă care a avut un parcurs extrem de sinuos în ultimii 20 de ani. Anul viitor se finalizează studiul de fezabilitate. Avem un contract care presupune şi proiectare, adică proiect tehnic. După ce se finalizează studiul de fezabilitate vom avea o decizie vis-a-vis de strategia de contractare, dacă vom merge mai departe şi cu proiectarea sau vom demara procedura de achiziţie, proiectare şi execuţie, pentru că aici, având experienţa din ultimii cinci ani, am avut şi beneficii atunci când am scos la licitaţie doar execuţie. Vedeţi autostrada Moldovei - A7 sau beneficii când am scos la licitaţie proiectare şi execuţie şi aici e un foarte bun exemplu Autostrada Sibiu Piteşti, pentru că ne permite o flexibilitate mult mai mare în abordarea unor soluţii tehnice la momentul proiectării", a declarat Ionel Scrioşteanu, la a XI-a ediţie a conferinţei "România - Strategia dezvoltării", eveniment organizat de ziarul Bursa, notează Agerpres.
Întrebat când ar putea fi gata autostrada în cel mai bun, dar şi în cel mai rău scenariu, oficialul MTI a menţionat 2031 pentru cel mai bun scenariu şi un an sau doi mai târziu faţă de această dată într-un scenariu pesimist.
Istoria celei mai așteptate autostrăzi
În anii `90, după Revoluție, România începe să gândească o autostradă ce ar putea lega Bucureștiul, capitala țării, de inima Transilvaniei, Brașovul. La acea vreme, ideea pare bună, dar lipsește tot: bani, proiecte, voință politică. Iar nevoie era, odată cu explozia traficului pe Valea Prahovei.
În perioada 2002–2004, Guvernul Adrian Năstase anunță oficial planul unei autostrăzi spre Brașov. Se promite, se dezbate, dar se rămâne la stadiul de vorbe și trasee colorate pe hârtii.
Inițial, se discuta despre un traseu prelungit, către Brașov și chiar Cluj-Napoca, însă proiectul primește puțină susținere tehnică sau politică.
În paralel, România a semnat cu gigantul american Bechtel contractul pentru Autostrada Transilvania (Brașov–Cluj–Borș), printr-o negociere directă, fără licitație publică.
Contractul viza construirea a 415 km de autostradă, cu o valoare inițială estimată la 2,2 miliarde de euro. Însă, din cauza modului de plată „pay as you go” (statul plătea pe măsură ce primea facturi, fără preț fix garantat), costurile au escaladat rapid.
Deși contractul Bechtel nu includea direct București–Brașov, în acea perioadă s-a discutat și despre necesitatea unei conexiuni rapide între București–Ploiești–Brașov.
Când proiectele rămân doar pe hârtie
Lucrările pe Autostrada Transilvania au început în 2004, cu termen teoretic de finalizare în 2012. În realitate, după aproape un deceniu, Bechtel reușise să construiască doar 54 de kilometri (circa 10% din total) pentru care România a plătit peste 1,2 miliarde de euro.
Contractul a fost reziliat în 2013, cu plata unor despăgubiri de 37 de milioane de euro către compania americană.
În ceea ce privește autostrada București–Brașov, primul tronson concret, București–Ploiești, a fost deschis circulației între 2010 și 2012, după ani întregi de scandaluri legate de exproprieri, calitatea lucrărilor și întârzieri.
Extinderea spre Brașov a rămas, însă, un proiect blocat între intenții și obstacole birocratice.
Pasiunea pentru studiile de fezabilitate
Între 2013 și 2018, au fost lansate mai multe proceduri pentru actualizarea studiului de fezabilitate între Ploiești și Brașov. Majoritatea s-au soldat cu anulări, tergiversări și lipsa rezultatelor concrete.
Problemele de relief (Valea Prahovei), de mediu și opoziția comunităților locale au complicat suplimentar realizarea traseului optim.
În 2019, guvernul Dăncilă a propus realizarea autostrăzii printr-un parteneriat public-privat cu un consorțiu chinez, însă proiectul a fost rapid abandonat din lipsă de garanții financiare și incompatibilitate cu reglementările europene.
Începând cu 2020, noi licitații pentru studiile de fezabilitate au fost lansate. Ultimul contract activ vizează finalizarea studiului în 2026.
Autostrada București–Brașov ar trebui să aibă o lungime totală de aproximativ 168 de kilometri, iar valoarea totală a lucrărilor este estimată la peste 3 miliarde de euro.
Costul studiilor de fezabilitate, în special pentru sectorul Comarnic–Brașov, s-a ridicat la circa 3 milioane de euro pentru fiecare dintre cele cinci studii realizate din 2000 până azi.