Drona rusească Gheran 2 care a lovit blocul din Galați reprezintă primul caz, de la începutul războiului din Ucraina, când un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili de pe teritoriul unui stat NATO, searată în cea mai recentă analiză realizată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). În plus, incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor Rusiei în spațiul aerian al NATO arată că Vladimir Putin a adoptat o „politică iresponsabilă”, prin care acceptă riscul ca aceste drone să intre pe teritoriul aliat, fapt considerat „o consecință acceptabilă” a atacurilor aeriene din Ucraina.
„Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime în rândul civililor din țările NATO ca o consecință accpetabilă a campaniei de atacuri aeriene a Rusiei”, se arată în raportul ISW.
Până în prezent, dronele rusești au violat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori, iar fragmente de dronă au căzut deasupra teritoriului românesc de cel puțin 47 de ori, de la începutul războiului din Ucraina, declanșat de invazia armatei ruse, pe 24 februarie 2022.
„Având în vedere restricțiile privind operațiunile de apărare aeriană ale României, NATO ar putea avea nevoie să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate”, se mai arată în analiza ISW..
Experții Institutului pentru Studiul Războiului precizează, de asemenea, că oficialii Kremlinului înclină în prezent spre variante de răspuns la atacul cu dronă din România, care vizează transferarea responsabilității Rusiei pentru acest incident și aruncarea vinei pe Ucraina, concomitent cu testarea răspunsului NATO la astfel de incursiuni cu drone.