BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit marţi în şedinţă, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, informează Banca Centrală, într-un comunica de presă, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 7 aprilie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicat.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

De asemenea, forul reiterează faptul că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Rata inflației a ajuns la la 9,31% în februarie

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025.

Descreşterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică consemnate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parţial ca efect de evoluţiile de sens opus de pe segmentele LFO, preţuri administrate, produse din tutun şi combustibili.

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat ascensiunea în debutul anului, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere - la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025 -, sub impactul unor efecte de bază dezinflaţioniste şi al descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a dinamicii preţurilor importurilor, dar şi pe fondul slăbirii cererii de consum.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a redus în februarie 2026 la 8,3%, de la 8,6% în decembrie 2025. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a mărit la 8,1%, în februarie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3% în februarie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.

În ceea ce priveşte activitatea economică, datele BNR arată o comprimare cu 1,9%, în trimestrul IV 2025, după ce a scăzut cu 0,1%, în trimestrul precedent (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o adâncire mai pronunţată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV 2025, de la 1,7% în trimestrul III, în principal ca urmare a coborârii accentuate în teritoriul negativ a aportului variaţiei stocurilor, dar şi ca efect al contracţiei moderate în termeni anuali consemnate în acest interval de consumul gospodăriilor populaţiei.

În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să-şi accelereze creşterea robustă în raport cu perioada similară a anului precedent, iar evoluţia exportului net a redevenit expansionistă, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o din nou pe cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă faţă de trimestrul anterior.

Cursul de schimb leu/euro a înregistrat o creştere

"Prin urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în ultimul trimestru din 2025, iar deficitul de cont curent şi-a conservat micul declin, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a balanţelor veniturilor", notează Banca Centrală.

Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în trimestrul I din 2026 faţă de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condiţiile unor evoluţii relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul şi volumul serviciilor prestate populaţiei şi-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat semnificativ contracţia în termeni anuali, iar variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunţată faţă de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ.

Deficitul comercial şi-a accentuat, totuşi, contracţia în luna ianuarie a acestui an, în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent şi-a accelerat chiar mai pronunţat descreşterea, în condiţiile ameliorării balanţei veniturilor secundare.

"Efectivul salariaţilor din economie şi-a accentuat în ianuarie 2026 trendul descreşterilor lunare întrerupt la jumătatea trimestrului precedent, amplificându-şi astfel contracţia în termeni anuali, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2% la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după uşoara redresare din trimestrul IV 2025, precum şi o scădere accentuată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice şi a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a accelerat descreşterea în luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus semnificativ faţă de nivelurile încă ridicate înregistrate în a două jumătate a anului 2025", menţionează BNR.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să se reducă în februarie 2026, dar au urcat în debutul lunii martie şi s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate.

Totodată, randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat trendul descendent la mijlocul primului trimestru din acest an, pentru ca, în primele două decade din martie, să consemneze creşteri ample, doar în mică măsură corectate ulterior, în condiţiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales faţă de pieţele din regiune, odată cu declanşarea războiului din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală.

Pe acest fond, cursul de schimb leu/euro a înregistrat o creştere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, şi ulterior s-a menţinut pe noul palier, dată fiind şi ameliorarea considerabilă a soldului tranzacţiilor rezidenţilor pe piaţa valutară interbancară.

"Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creşteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condiţiile în care componenta în lei şi-a reaccelerat foarte uşor creşterea, iar variaţia creditului în valută şi-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluţiei împrumuturilor societăţilor nefinanciare.

Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, ajungând la 67,8% în februarie 2026, de la 68,2% în decembrie 2025", subliniază instituţia bancară.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei din 7 aprilie 2026 va fi publicată pe site-ul BNR în data de 22 aprilie 2026, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe data de 15 mai 2026.