„Bomba Țarului”: Cea mai puternică armă nucleară din istorie este în arsenalul Rusiei. Imagini desecretizate cu explozia apocaliptică

Pe 30 octombrie 1961, omenirea a atins un prag al distrugerii fără precedent. Uniunea Sovietică a detonat „Bomba Țarului” (RDS-220), cea mai puternică armă nucleară creată și testată vreodată.

Explozia, surprinsă în imagini desecretizate și devenite publice abia acum câțiva ani, a eliberat o energie estimată la 50 de milioane de tone de TNT (50 de megatone), transformând testul într-un moment definitoriu al Războiului Rece și într-un avertisment sumbru despre limitele pe care tehnologia le poate depăși.

Cunoscută și sub numele de Ivan sau Vanya, „Bomba Țarului” a fost o armă termonucleară experimentală, construită pentru a verifica principiile de calcul și designul armelor cu mai multe stadii. Nu a fost destinată folosirii tactice pe câmpul de luptă; rolul ei a fost, mai degrabă, unul de demonstrație absolută a puterii. Rămâne până astăzi cel mai puternic exploziv creat de om.

O diferență greu de imaginat: „Bomba Țarului” e de peste 3.000 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima

Pentru a înțelege magnitudinea, comparația cu bombele atomice din Al Doilea Război Mondial este revelatoare. „Little Boy” (Hiroshima, 1945) a avut aproximativ 15 kilotone, iar „Fat Man” (Nagasaki, 1945) circa 21 kilotone.

Prin contrast, „Bomba Țarului” a fost de peste 3.000 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima.

Această diferență nu înseamnă doar „mai mult foc”. Înseamnă o rază de distrugere incomparabil mai mare, un nor atomic care se ridică până la aproximativ 60 de kilometri în atmosferă și o undă de șoc capabilă să fie resimțită la sute de kilometri distanță.

În testul din 1961, lumina exploziei a fost vizibilă de la mari distanțe, iar unda de presiune a înconjurat Pământul de mai multe ori.

Ce ar însemna o astfel de explozie într-un oraș populat

Ipoteza detonării „Bombei Țarului” deasupra unui mare oraș este, din fericire, una teoretică. Dar efectele ar fi devastatoare la o scară greu de conceput.

Zona centrală ar fi complet anihilată de căldura extremă și de suflul inițial.

Clădirile ar fi distruse pe zeci de kilometri, iar incendiile ar izbucni într-o furtună de foc. Radiațiile și căderea radioactivă ar afecta regiuni întinse, cu consecințe pe termen lung asupra sănătății și mediului.

Spre deosebire de Hiroshima și Nagasaki – unde distrugerea a fost imensă, dar limitată ca rază – o explozie de 50 de megatone ar transforma o metropolă într-un peisaj aproape șters de pe hartă, cu efecte regionale și chiar globale.

Imagini desecretizate și un mesaj ambiguu

În august 2024, Rosatom, corporația de stat rusă pentru energie atomică, a publicat imagini rare ale testului pentru a marca 75 de ani de la înființarea industriei nucleare ruse.

În comunicatul său, instituția sublinia că domeniul a fost mult timp extrem de secret și că multe tehnologii civile moderne – de la echipamente medicale de diagnostic la sisteme de securitate – își au originea în cercetarea nucleară.

La mai bine de șase decenii de la detonare, „Bomba Țarului” nu este doar un record istoric. Este și o avertizare despre ce s-ar putea întâmpla, dacă ar fi vreodată folosită.

Context actual: Tratatul nuclear New START și riscul unei noi curse a înarmărilor

Pe fondul dezbaterilor despre armele nucleare, inclusiv magnitudinea „Bombei Țarului”, este important să înțelegem și cadrul internațional care încearcă să limiteze astfel de arsenale.

New START (Strategic Arms Reduction Treaty) este ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia, semnat în 2010 și intrat în vigoare în 2011, și care, până acum, a impus limite clare asupra numărului de focoase strategice și sistemelor de lansare ale ambelor puteri.

În 2023, Rusia și-a suspendat participarea la componentele de verificare, dar continuarea aplicării limitelor a rămas discutată.

Tratatul limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate, maximum 700 de rachete balistice intercontinentale, submarine și bombardiere și 800 de lansatoare în total, și includea un mecanism de verificări, schimburi de date și inspecții reciproce pentru a spori încrederea și transparența.

După prelungirea sa cu cinci ani, acordul expiră joi, pe 5 februarie 2026.

Expirarea New START fără un acord succesor marchează sfârșitul ultimului cadru bilateral de control al armelor nucleare în aproape 50 de ani, eliminând limitele legale asupra celor două cele mai mari arsenaluri nuclear din lume și ridicând temeri privind o nouă cursă a înarmărilor nucleare și o creștere a instabilității globale.