Inundații, cutremure, alunecări de teren — acestea sunt trei dintre principalele riscuri cu care se confruntă România și care ar putea aduce pierderi semnificative. În timp ce harta zonelor de risc se extinde rapid, numărul românilor protejați de un dezastru financiar crește însă cu procente foarte mici.
Atât riscurile, cât și soluțiile au fost dezbătute la Conferința Națională „Acasă fără riscuri. Autoritate și responsabilitate în asigurarea locuințelor împotriva dezastrelor”, organizată de Antena 3 CNN, în parteneriat cu PAID.
Sunt peste 500 de zone vulnerabile în fața inundațiilor în România. Acesta este doar unul dintre riscurile majore cu care se confruntă țara noastră. Un cutremur de magnitudine 8,2 în Vrancea, o zonă cu risc seismic, ar aduce multiple victime și pierderi economice de peste 25 de miliarde de euro.
„România este una dintre țările cele mai expuse la riscul de cutremur. Teritoriul național este afectat de 13 zone seismice. Bucureștiul este cea mai expusă sau cea mai vulnerabilă capitală europeană la riscul seismic. La un cutremur similar cu cel din 1977, în 100 de ani, numărul de victime, practic crește de aproximativ patru ori, iar pierderile financiare la fel, de aproximativ patru ori”, a declarat colonel Francisc Senzaconi, șef Serviciu Control și Riscuri la Dezastre, IGSU.
Schimbările climatice, alunecările de teren, incendiile, furtunile sau exploziile completează lista pericolelor.
„Avem această lege, Legea 212 din 2022, care oferă o finanțare de 100% pentru consolidarea locuințelor colective. A trebuit să inițiem o ordonanță de urgență pentru că, per moment, în cazul locuințelor colective, nu ne este permis să demolăm și să construim din nou. Bineînțeles că, dacă statul construiește, nu putem să predăm beneficiarilor, ci trebuie să fie ori cumpărate, ori închiriate. Și aici intervine factorul de asigurare”, explică Orsolya-Maria Kover, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.
Asigurarea obligatorie pentru locuințe acoperă trei riscuri majore: cutremur, inundații și alunecări de teren. Pentru celelalte dezastre este nevoie de o poliță facultativă.
„Dacă ne comparăm cu media europeană, unde procentul se află undeva între 63 și 65%, vă imaginați: noi, cu 24% la asigurarea obligatorie, iar la asigurarea facultativă cred că suntem undeva la 20%, putem să spunem că suntem la o treime – și suntem generoși când spunem o treime – față de media europeană. Este puțin! În ceea ce privește cuprinderea pe zona rurală, acolo am crescut puțin și ne apropiem undeva la 15%. Vreau să vă spun că totuși este un progres, pentru că anul trecut eram undeva la 10%”, susține Nicoleta Radu, director general PAID.
„E un fel de slogan: asigurarea te costă mai mult când nu o ai decât atunci când o ai. Factorul încredere este fundamental și, prin urmare, încrederea în sistemul de asigurări, încrederea că asiguratorii au o conduită adecvată, că intermediarii au o conduită adecvată, că avem o stabilitate financiară și nu suntem supuși unor șocuri, evident cu caracter negativ – toate acestea trebuie să se întâmple zi de zi”, a concluzionat Sorin Cristinel Mititelu, vicepreședinte ASF.
Harta riscurilor și lista soluțiilor pentru România au fost dezbătute la Conferința Națională „Acasă fără riscuri. Autoritate și responsabilitate în asigurarea locuințelor împotriva dezastrelor”, organizată de Antena 3 CNN, în parteneriat cu PAID.