De la cercetările de pionierat ale Anei Aslan, care a pus România pe harta mondială a medicinei anti-îmbătrânire, până la terapiile moderne de regenerare celulară și stilul de viață anti-aging al prezentului, viziunea asupra longevității s-a transformat profund.
Astăzi, să trăiești mult și bine nu mai înseamnă doar a adăuga ani vieții, ci a adăuga viață anilor, asigurând sănătate, autonomie și calitate în fiecare etapă a existenței. Toate acestea au fost dezbătute la primul Congres Internațional din Europa de Sud-Est dedicat longevității, un eveniment organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.
Ana Aslan a deschis drumul care a pus România pe harta mondială a medicinei anti-aging, dar astăzi longevitatea a devenit o știință integrată, fără frontiere. Primul Congres Internațional din Europa de Sud-Est dedicat longevității, un eveniment organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a reunit pentru prima dată la București zeci de experți internaționali din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania, reprezentând centre academice de vârf, precum Institutul Karolinska din Suedia sau Harvard Medical School și Yale University din Statele Unite.
„Așa-numitele boli ale bătrâneții nu sunt, de fapt, boli. Infecțiile sunt boli. Poți moșteni boli. Dar ceea ce ni se întâmplă tuturor când înaintăm în vârstă, precum Alzheimer, aproape toate cancerele sau osteoartrita, acestea sunt efecte secundare ale vieții. Singurul motiv pentru care ne gândim că îmbătrânirea este o problemă medicală este pentru că am ales să ne păcălim, dând denumiri de boală unor părți ale îmbătrânirii și altora nu”, a declarat Dr. Aubrey de Grey, președinte al Fundației LEV din SUA și unul dintre cei mai influenți cercetători din lume în domeniul longevității.
Noile frontiere ale biologiei îmbătrânirii pornesc de la ceasurile epigenetice care estimează vârsta biologică, de la reprogramarea celulară și biomarkerii care măsoară procesul de îmbătrânire. În plus, a apărut și conceptul de medicina 3.0, care presupune integrarea prevenției, a nutriției personalizate, a diagnosticelor de precizie și a terapiilor regenerative cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru personalizarea planurilor de sănătate.
„Să înțelegem concret baza de la care pornim, iar aici ne gândim la analize medicale detaliate, pornind de la genetica noastră — materialul din care suntem făcuți, dacă vrem — până la funcționarea organismului de la nivel celular, metabolic, apoi la nivel de sistem și, în final, la nivel de performanță”, a explicat Răzvan Preduchin, co-fondator Expand Labs.
Congresul reprezintă mai mult decât o premieră medicală: devine o platformă de dialog între cercetare, medicină și societate, punând întrebarea esențială — cum putem adăuga ani sănătoși vieții și cum poate longevitatea activă să devină un standard accesibil tuturor?
„Asta ce înseamnă? Să prevenim apariția bolilor sau să tratăm, cât este posibil, bolile invalidante care creează dizabilități și să împingem cât mai aproape de finalul vieții perioada cu dizabilitate și cu scădere semnificativă a funcționalității”, a concluzionat Gabriel Prada, Institutul Ana Aslan.
Congresul Internațional de Longevitate a deschis Longevity Expo Forum Fest, singurul târg din România dedicat longevității, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine, care are loc până pe 13 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.